[r.D.Andrei]

Credinţa este unirea armonioasă a celor două, în Duhul Adevărului.
Dacă ar fi suficiente numai faptele, atunci pentru ce S-a întrupat Domnul? Ca să credem în El, ca să ne dea credinţa cea adevărată. Asceţi şi moralişti au existat şi pînă atunci.
Dacă ar fi suficientă numai dogma, atunci n-ar fi fost nevoie ca Fiul lui Dumnezeu să ne fi dat exemplul propriei Sale vieţi - ascultarea, smerenia, dragostea şi toatele celelalte virtuţi pe care ni le-a înfăţişat în chip minunat.

Nu există mîntuire dacă lipseşte măcar una din cele două: păstrarea nealterată a dogmelor dumnezeieşti şi trăirea sinceră în Duh ortodox - asta-i învăţătura Sfinţilor şi asta o mărturisim.