[dobrin7m]

``Precum se vede, satanismul „modern” este un nihilism simplu, care tălmăceşte pe dos Biblia, a face lucrurile pe dos fiind chiar felul de a fi al Satanei şi al diavolilor lui. Iar mijlocul cel mai la îndemînă pentru a propovădui acest satanism simplificat, calea cea mai uşoară de a intra în legătură cu duhurile cele rele, este acela al muzicii, şi anume al aşa-numitei muzici „rock”, pe care tinerii o ascultă cîteva ore pe zi, căci rock-ul este pentru ei o filosofie de viaţă, o RELIGIE. Această cale nu este numai la îndemîna fiecăruia, dar e şi îngăduită, pentru că se ascunde sub înfăţişarea „artei”, iar de „artă” nimeni nu îndrăzneşte să se atingă, fiind un idol cinstit de toată lumea. Astfel încît aceşti preoţi ai celui rău numiţi „rock-staruri” nu numai că nu se ascund, ci săvîrşesc la vedere slujbe închinate stăpînului lor, la care adună deodată chiar şi un milion de „credincioşi”. Căci asta sînt concertele rock, adunări satanice în care tinerii se îndrăcesc prin sunete, prin texte şi prin mişcare. Fără să intru în multe amănunte, voi zice că gălăgia tobelor şi a altor instrumente ritmice duce la pierderea minţilor. La aceasta se adaugă acele mişcări nebuneşti, care duc la pierderea stăpînirii asupra trupului, acesta ajungînd să se mişte aşa-zicînd de la sine. În sfîrşit, vorbele rostite nu sînt altceva decît rugăciuni către duhurile căzute şi către înainte-stătătorul lor, diavolul cel mare. Astfel, rocker-ii nu fac nimic altceva decît să aducă pe stadioane şi în săli de concert vechea vrăjitorie a şamanilor (a tuturor vrăjitorilor), care izbesc în tobe, se învîrt pînă ameţesc şi cheamă demonii pentru a intra în legătură nemijlocită cu ei (ceea ce se şi întîmplă, întotdeauna). Şi, atît vrăjitorii „tradiţionali”, cît şi rocker-ii se ajută de ierburi sau de prafuri de nebunie, pe care noi le numim acum „droguri”.

Lăsînd la o parte muzica propriu-zisă (de care s-a ocupat părintele Dan Bădulescu în scrierile sale), vreau să aduc aici cîteva din textele şi din spusele celor mai cunoscuţi „hard-rocke-eri” de azi, pentru a ne lămuri oarecum că nu avem a face cu glume şi copilării, ci cu lucruri cît se poate de adevărate şi înfricoşătoare. Iar mai înfricoşător decît toate e că ţara noastră ortodoxă este unul din locurile cele mai căutate de cei mai aprigi rock-eri. Să răsfoim de pildă presa de acum doi ani:

„Marilyn Manson, Reamonn, Alice Cooper, Faithless [Fără credinţă], Wu-Tang Clan, Kasabian, Pink, Hooverphonic şi Morcheeba concertează în România, în cadrul B-ESTIVAL. În zilele de 29, 30 iunie şi 1 iulie va avea loc în România primul festival după exigenţe internaţionale: pe parcursul a trei zile, nu mai puţin de 20 de nume, artişti de renume mondial alături de trupe autohtone, vor zgudui scena de la «B-ESTIVAL», un eveniment organizat de Emagic Entertainment cu sprijinul Romexpo! […] Unul dintre headlinerii B’ESTIVAL-ului va fi nimeni altul decît Marilyn Manson, vedeta rock autoproclamată «Anticrist-ul Superstar»! Indiscutabil, una dintre cele mai celebre şi mai controversate apariţii din lumea showbiz-ului, Marilyn Manson a reuşit să-şi atragă milioane de fani din rîndul publicului tînăr. [...] Pe numele lui adevărat Brian Hugh Warner, Marilyn Manson a avut drept surse de inspiraţie pentru alegerea pseudonimului pe actriţa Marilyn Monroe şi pe criminalul în serie Charles Manson, consideraţi în America drept cea mai iubită şi, respectiv, cea mai detestată persoană.”

În interviuri, Marilyn Manson mărturiseşte cu mîndrie (după cum citim pe NET): „Din fericire, lumea îşi va aminti de mine ca de acela care a pus sfîrşit creştinismului.” Manson este „reverend” al Bisericii Satanice. El se mutilează pe scenă, rupe Biblia şi scuipă hule împotriva Domnului Hristos. Pe tricourile lui scrie: „Ucideţi-vă părinţii!” Manson zice că discul său „Antichrist Superstar” („Antihrist super-vedetă”) i-a fost insuflat de o putere suprafirească, ceea ce e cît se poate de adevărat. Manson nădăjduieşte aceasta: „Cred că de cîte ori oamenii ascultă acest album («Antichrist Superstar») poate că Dumnezeu va fi nimicit în minţile lor.” „Cînd eram copil – îşi aminteşte Manson - mama îmi spunea: Dacă blestemi la vremea nopţii, diavolul va veni la tine în somn. Şi eu mă emoţionam, căci chiar voiam ca aceasta să se întîmple... O voiam. Voiam aceasta mai mult decît orice.” Manson zice: „Nu ştiu dacă cineva a înţeles cu adevărat ce încercăm noi să facem… Odată ce i-am prins pe oameni, putem să le dăm MESAJUL nostru.”

``tot acum doi ani a venit la noi şi Robert Plant de la Led Zeppelin. Formaţia aceasta a adus în piesele muzicale versuri satanice inserate subliminal, nescrise pe coperta discului – o cale ascunsă de a vîrî în conştiinţa ascultătorului anumite mesaje fără ca el să-şi poată da seama, care îl pot face mai tîrziu să treacă şi la fapte. Cîntecul „Stairway to Heaven” („Scară la cer”) al grupului „Led Zeppelin” („Zeppelinul de plumb”) este cel mai cunoscut cîntec din istoria rock-ului. Unul dintre stihuri zice aşa: „Ştiţi că uneori cuvintele au două înţelesuri.” Trebuie să se ştie că acest cîntec este îmbibat în amăgire satanică! Cînd e rulat înainte, zice: „Da, sînt două căi pe care poţi merge, dar pe calea cea lungă este vreme să schimbi drumul.” Atunci cînd e ascultat pe dos, se aude limpede: „Este dulcele meu Satan... O, voi cînta pentru că trăiesc cu Satan.” Cîntecul lui „Zeppelin”, „Houses of the Holy” („Casele sfîntului”) zice: „Lasă muzica să fie stăpînul tău! Ia seama la chemarea stăpînului! O Satan!” Ceea ce se ştie mai puţin e că formaţia „Led Zeppelin” este următoare lui Aliester Crowley, un vestit ocultist şi satanist mărturisit. Aleister Crowley a fost întemeietorul revistei „Lucifer”. În templul lui satanic din Londra se cîntă „Imnul către Pan”, se rostesc rugăciunile pentru liturghia compusă de el, pe mormîntul său discipolii rostesc formule sataniste şi cîntă „Imnul către Satana” al lui Carducci, iar formaţii celebre de muzică rock l-au avut idol pe Carducci. Membrii formaţiei „Led Zeppelin” au cumpărat vila din Londra a lui Crowley, unde au locuit o vreme.``


am citat din ``Satanismul muzicii rock`` scris de Dan Stuparu.
link: http://axa.info.ro/arhiva/anul-ii/ax...l-muzicii-rock