De 1 an jumatate sufar de depresie,strig din toata fiinta mea si singurul raspuns cuvenit mie e vidul,neantul din care-mi sorb secundele in fiecare zi.Oameni buni,am 17 ani!Atatea intrebari mi-au marcat existenta intr-un mod cat se poate de deplorabil,ajungand sa duc o viata solitara si deznadajduita.Traim intr-o societate decazuta moral,iar in momentul in care ai aspiratii nobile te izbesti de stavila dureroasa a suferintei...
|