BOLTA CEREASCĂ, RAZA, PORUMBELUL
În partea superioară a compoziției apare o emisferă formată în general din trei zone de culoare gri-albăstrui în degradé. Aceasta este reprezentarea iconografică a bolții cerești, echivalentă, la nivel simbolic, cu cerurile deschise.
Această emisferă semnifică totodată prezența lui Dumnezeu, a Sfintei Treimi, prezență evidențiată uneori și printr-o mână care binecuvântează. În ceea ce privește icoana Botezul Domnului, aceasta mână reprezintă iconografic glasul Tatălui care s-a auzit spunând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Care am binevoit.”.
Din cadrul acestei emisfere pornește o rază de lumină îndreptată spre Hristos.
Aproape de extremitatea razei, deasupra creștetului Mântuitorului, este reprezentat într-un contur sferic un porumbel alb - chip al Duhului Sfânt care se arată în momentul Botezului Domnului „sub pogorământul unei înfățișări trecătoare”. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Arătarea Duhului Sfânt la Botezul Domnului în chip de porumbel este explicată de Sfinții Părinți prin analogie cu potopul:
„Așa cum atunci lumea a fost curățită de păcat prin apele potopului, iar porumbelul a adus o ramură de măslin în Arca lui Noe, vestind sfârșitul potopului, și pacea a revenit pe pământ, tot așa, Sfântul Duh coboară în chip de porumbel ca să vestească iertarea păcatelor și milostivirea lui Dumnezeu asupra lumii. Atunci o ramură de măslin, acum, milostivirea Dumnezeului nostru.” (Sfântul Ioan Damaschin)
În ceea ce privește reprezentarea Sfântului Duh ca porumbel în alte icoane decât cea a Botezului, cum ar fi icoana Pogorârii Duhului Sfânt asupra Apostolilor și, în special, icoana Bunei Vestiri, care a dobândit popularitate în sec. al XVII-lea, Marele Sinod de la Moscova (1666 -1667) dă următoarea explicație:
„Sfântul Duh a apărut în chip de porumbel doar la Sfântul Botez al Domnului în Iordan, și de aceea numai în acest context trebuie înfățișat Sfântul Duh ca porumbel. Pentru că pe Muntele Tabor a apărut ca nor, și alteori altfel.” (Documentele sinoadelor de la Moscova 1666 - 1667)
MÂNTUITORUL HRISTOS este reprezentat stând în picioare, în mijlocul râului Iordan, ca într-un mormânt curgător care Îi cuprinde trupul din toate părțile, înțelegând prin aceasta că nu doar o parte, ci tot trupul Lui s-a scufundat ca semn al îngropării Lui, pentru că Botezul semnifică moartea Domnului. (conform Coloseni 2, 12)
Însă afundarea nu poate fi despărțită de ieșire care simbolizează Învierea Sa din morți. „Cufundarea și ieșirea sunt chipul Coborârii la iad și al Învierii.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Chipul Domnului are o expresie blândă și smerită, arătând, în același timp sobrietate și concentrare.
Mântuitorul Hristos este reprezentat fie cu totul dezbrăcat, fie doar cu o pânză albă în dreptul șoldurilor. Icoanele vechi îl înfățișează pe Hristos gol, conform textelor liturgice, subliniind prin aceasta chenoza dumnezeirii Sale: „Se dezbracă Cel care a îmbrăcat cerul cu nori.” (Canonul praznicului, cântarea a 8-a, Utrenia din ajunul praznicului Botezului).
Se arată în același timp și scopul acestei chenoze pentru că, dezbrăcându-și trupul, îmbracă astfel goliciunea lui Adam, și împreună cu ea pe cea a întregii omeniri, în veșmântul slavei și al nestricăciunii.
Cu toate că iconografia inițială îl înfățișează pe Hristos gol, astăzi este mai potrivit să fie înfățișat cu o învelitoare în jurul coapselor (variantă adoptată dealtfel și în icoana răstignirii Domnului) pentru a sublinia curăția Celui Care este „singur fără de păcat”.
Mântuitorul Hristos este înfățișat făcând un pas înainte către Sfântul Ioan Botezătorul și plecându-Și capul sub mâna acestuia. Se arată prin acest gest suprema inițiativă a Domnului Care vine de bunăvoie și cu smerenie, pentru a împlini o rânduială de care El nu avea nevoie, fiind întru totul fără de păcat, dar arătând prin aceasta că a venit nu pentru a fi slujit, ci pentru a sluji. El binecuvântează apele Iordanului, fie cu ambele mâini, fie doar cu mâna dreaptă, sfințindu-le în același timp prin cufundarea Lui.
Link permanent catre articolul complet
http://cristiboss56.blogratuit.ro/Pr...I-b1-p1825.htm