Intrebare
de Radu Demetrescu Gyr
Adânca-i noaptea, orele profunde…
Gemând, spre raftul cartilor ma-ndrum
si-ntreb în soapta fiece volum:
-Tu esti? Si cartea fuge si se-ascunde.
Plângând, întreb portretul ei acum:
-Tu esti? Si nici iubita nu-mi raspunde.
Îmi umplu cupa-n vin sa ma scufunde,
întreb: -Tu esti? Si cupa piere-n fum.
Si-ntreb si spada mea: -Tu esti? Si tace.
Si, cum ma prabusesc în jilt, înfrânt,
din zid o umbra alba se desface…
Ma-ntorc spre ea cu sânge în cuvânt
si-n ochii lui Iisus e numai pace.
Întreb: -Tu esti? Si umbra spune: -Sunt.
|