[cristiboss56]

“Fecioară Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, primeşte această mărturisire a greşelilor mele celor multe şi grele şi o du Fiului tău şi Dumnezeu, rugându-te Lui, ca să fie milostiv mie, păcătosului.
Că de mulţimea fărădelegilor mele sunt oprit a căuta spre Dânsul pentru ca să cer iertare. Pentru aceasta, pe tine te rog să fii pentru mine înainte solitoare şi mijlocitoare. Că multe şi mari daruri dobândind eu de la Ziditorul meu Dumnezeu, dar uitându-le pe toate, nemulţumitor m-am arătat eu, care am trăit ca dobitoacele şi m-am asemănat lor.
Căci sunt sărac de fapte bune, dar bogat de păcate, plin de ruşine şi osândit de Dumnezeu, făcându-mă de plângere îngerilor, de râs şi de bucurie diavolilor şi urâciune oamenilor, din pricina păcatelor mele. Multe şi mari sunt păcatele mele, dar la ajutorul tău alerg, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, eu cel ce în dezmierdări am cheltuit bogăţia mea sufletească, cel ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor celor rele şi deşarte, vistieria celor necurate şi spurcate şi lipsit de toată fapta cea bună.
Miluieşte-mă pe mine cel smerit, milostiveşte-te spre mine cel neputincios. Multă îndrăzneală ai la cel ce S-a născut din tine şi nimeni nu are putere precum tu, Maica lui Dumnezeu; că toate le poţi, ca ceea ce eşti mai presus de toate zidirile, că din toate câte voieşti nimic nu este ţie cu neputinţă. Deci, nu trece cu vederea lacrimile mele şi nu te întoarce de la suspinul meu; nu lepăda durerea inimii mele, şi nu ruşina nădejdea mea cea către tine; ci, cu rugăciunile tale cele de Maică, roagă-te Fiului tău pentru iertarea păcatelor mele. Învredniceşte-mă pe mine ticălosul şi nevrednicul robul tău, ca să-mi iau frumuseţea cea din început. Ajută-mă ca să mă izbăvesc de patimi şi de păcate şi să mă îmbrac cu dreptate şi cu fapte bune; să mă izbăvesc de spurcatele pofte trupeşti şi să mă îmbrac în sfinţenia curăţiei celei sufleteşti, să mor lumii şi să viez faptei cele bune.
Călătorind eu, fii cu mine; pe marea vieţii acesteia înotând, ajută-mă; când priveghez, mă întăreşte, când sunt în necaz, mă mângâie; când sunt împuţinat în credinţă, mă îmbărbătează, când sunt bolnav, vindecare îmi dăruieşte; când sunt nedreptăţit, mă izbăveşte; când sunt în primejdie de moarte, degrabă apucând, mă scoate, şi vrăjmaşilor mei celor văzuţi şi nevăzuţi în toată vremea înfricoşat mă arată, ca să cunoască toţi, care cu nedreptate mă necăjesc, că eu sunt robul tău. Aşa, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ascultă smerita mea rugăciune şi nu mă ruşina în nădejdea mea cea către tine, ceea ce eşti după Dumnezeu, nădejdea tuturor creştinilor.
Trufia şi mândria cea deşartă din mintea mea o şterge. Nălucirile cele de noapte ale duhurilor celor viclene şi bântuielile cele de ziuă ale gândurilor celor necurate, din mintea mea le împuţinează şi mă ajută ca fără împiedicare să merg pe calea cea fericită şi poruncită de Dumnezeu. Dă-mi vreme de pocăinţă, şi de moartea cea de năprasnă mă izbăveşte, iar la sfârşitul vieţii mele, fii lângă mine, uşurând durerea cea nesuferită. Atunci să mă uşurezi de strâmtoarea cea cumplită şi să mă izbăveşti de chipul cel înfricoşat al diavolului şi de cercetarea cea amară pentru toate, a vameşilor celor din văzduh, a stăpânitorilor întunericului, şi zapisele păcatelor mele cele multe să le rupi cu dumnezeiasca ta putere. Cu Dumnezeu mă împrieteneşte şi stării Lui de-a dreapta celei fericite la judecată mă arată şi bunătăţile cele veşnice a le moşteni mă învredniceşte.
Această rugăciune aduc ţie, Stăpâna mea, Născătoare de Dumnezeu, lumina ochilor mei celor întunecaţi, mângâierea sufletului meu, folositoarea şi nădejdea mea cea după Dumnezeu, pe care cu blândeţe primind-o, curăţeşte-mă de toată întinăciunea trupească şi sufletească şi mă învredniceşte în veacul de acum fără de osândă să mă împărtăşesc cu preasfântul şi prea curatul Trup şi Sânge al Fiului şi Dumnezeului tău, iar în veacul ce va să fie, cu cina cea cerească a desfătării raiului mă veseleşte. Ca, acele bunătăţi dobândindu-le eu nevrednicul, să slăvesc în vecii vecilor preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Fiului şi Dumnezeului tău, Cel ce primeşte pe toţi cei ce se pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea ce te-ai făcut mijlocitoare şi chezăşie tuturor păcătoşilor care aleargă către tine cu credinţă. Că prin tine, prealăudată şi preabună Stăpână, se mântuieşte tot neamul creştinesc, care laudă şi preamăreşte pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea Preasfântă şi de o fiinţă, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”