Ultimul capitoul al Dogmaticii, care se studiaza la Facultatea de Teologie, se termina cu chinurile vesnice ale pacatosilor.
Chiar si Dogmatica Parintelui Staniloaie are aceiasi abordare, doar ca incearca sa explice. Sufletul care a comis pacate si greseli multe si grave, care a actionat exclusiv egoist, nu a avut urma de umanitate, a lasat urmari negative in omenire (a smintit) si nu s-a cait / pocait se va chinui cumplit, inimaginabil, etern, fara sfarsit si fara posibilitatea sau speranta de a mai putea indrepta ceva. Nu se mai poate intoarce la Dumnezeu pentru ca a pierdut aceasta capacitate vesnic. Este o sentinta eterna la Judecata de Apoi.
In Pateric si tot ce tine de Patristica, Filocalie cei mai desavarsiti pustinici in virtuti si mari Sfinti se vedeau ca fiind cei mai mari pacatosi si vrednici de chinurile insuportabile si vesnice ale iadului. Era un fel de scoala. Pentru a se putea smeri si a nu mai pacatui. Isi pomeneau mereu pacatele si aveau in fata ochilor mereu moartea si Judecata sufletului.
Am incercat acest exercitiu mental. Nu il recomand nimanui. Nici macar celor cu nervii foarte tari si sanatate robusta.
Pe mine m-a bagat initial in frica, apoi frica irationala, spaime, panica, atacuri de panica, obsesii, disperare si deznadejde cumplita.M-am simtit parasit definitiv de Dumnezeu. Simteam ca nu mai pot respira fizic efectiv. Ganduri negative si emotii distructive.
Practic am trait o adevarata trauma psihica.
Dupa toata aceasta perioada (de luni de zile) am ramas epuizat psihic si cu oboseala cronica. Nu mai am energie, putere sa fac nimic.
Iau tratamente pentru re-echilibrare a sistemului nervos.
Acum ma rog foarte putin, incerc sa am doar ganduri pozitive despre Dumnezeu, nu mai citesc si incerc sa ma bucur de viata. De familie, copil, profesie.
Am ramas cu anumite traume: frica de moarte, de apropierea mortii (cand vin duhurile rele sa ia sufetul pentru greseli si pacate facute in timpul vietii), de vamile vazduhului, de Judecata Particulara si de Judecata de Apoi.
Nu stiu daca (si cand) voi scapa de aceste obsesii. Unele frici sunt de-a dreptul irationale, dar sunt intense.
|