BISERICA ORTODOXA ROMANA = MAICA SPIRITUALA A NEAMULUI ROMANESC
„Biserica Ortodoxa a Rasaritului a luat la romani o forma deosebita de aceea a altor Biserici; ea nu e numai o comunitate religioasa, ci totodata nationala”., Mihai Eminescu, Nu ne indoiam…, Timpul, 6 septembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 325
„Atotputernicia statului cosmopolit de astazi(;) distruge in acelasi grad Biserica si nationalitate.
„Ireligiozitatea, abstractie facand de dogme, se intinde intr-un ritm inspaimantator(;). Caci, la drept vorbind, credinciosii bisericilor nu prea au stiinta deplina despre dogmele si canoanele cari ii stapanesc: ceea ce formeaza adevarata tarie a bisericii este sentimentul religios, sentimentul de conexiune frateasca intre membrii comunitatii bisericesti. Acest sentiment piere pe zi ce merge in Romania: comunitatea nationala si religioasa, legaturile de iubire si de reciprocitate cari existau(;) intre toate clasele societatii si cari faceau din cel bogat amicul celui sarac, din sarac pe aparatorul celui bogat, toate acestea ne-au fost escamotate de catre plebea demagogica din Romania, ale carei porniri se rezuma in doua cuvinte: invidie si sete de castig fara munca”., ibidem
„Biserica? Creatiunea aceasta eminamente nationala a unui Iuga Voda, carele la a[nul] 1399 inca o face neatarnata de orice ierarhie bisericeasca sau lumeasca, Biserica lui Mateiu Basarab si a lui Varlaam, maica spirituala a neamului romanesc, care a nascut unitatea limbei si unitatea etnica a poporului, ea care domneste puternica dincolo de granitele noastre si e azilul de mantuire nationala in tari unde romanul nu are stat, ce va deveni ea in mana tagmei patriotice? Un instrument politic. Un alt proiect de lege voieste a introduce in Sinoade pe onor. Sihleanu, pe liberi cugetatori si pe atei; tinda templului devine un teatru pentru advocati fara pricini si banul rosu al vaduvei, o fisa pentru jucatori de carti”., idem, Odata apucand…, Timpul, 20 martie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 80
(MIHAI EMINESCU DESPRE BISERICA ORTODOXA ROMANA, Extras din lucrarea: Radu Mihai Crisan, [i]DRUMUL DOINEI. ARMA CUVANTULUI LA MIHAI EMINESCU[/u], Editura Tibo, Bucuresti, 2008, I.S.B.N. 978-973-87392-8-4, Carte cu CopyLIBER. Citim textul ei integral pe [link=http://www.esnips.com/web/referatesStuff] sau [link=http://www.scribd.com/doc/2302519/DRUMUL-DOINEI-ARMA-CUVANTULUI-LA-MIHAI-EMINESCU]
|