Doi tineri casatoriti s-au hotarât sa se spovedeasca la acelasi duhovnic, si sotia a venit la duhovnicul sotului ei. Din lucrarea vrajmasului, femeia nu a fost multumita de sfaturile pe care le primea de la noul îndrumator, asa ca s-a dus sa se plânga fostului duhovnic, parintelui Ioan:
- Nu îmi e bine deloc, nu e ca sfintia voastra. Nu îmi da canoane grele si nici el însusi nu pare prea sporit. Vreau sa ma întorc înapoi. El sa ramâna la parintele lui, si eu la sfintia voastra.
Dupa ce a stat de vorba cu ea, parintele a convins-o ca îi este de folos sa ramâna la noul duhovnic. Desi nu era la fel de renumit.
Femeia s-a întors la duhovnicul sotului ei. Dupa câteva luni, a venit la parintele Ioan sa îi multumeasca:
- Foarte mult a însemnat pentru mine ca m-ati trimis înapoi. În timp mi-am dat seama cât de bun duhovnic este.
- Nu era bine tu sa mergi într-o directie, sotul tau în alta. Afla ca, atunci când duhovnicul meu a plecat pentru o vreme în Athos, eu tot la parintele tau m-am spovedit. Data trecuta nu ti-am spus asta ca sa te las sa te convingi singura de valoarea parintelui tau. Mâhnirea ta nu avea un motiv serios, era pur si simplu o cursa a vrajmasului.