Citat:
În prealabil postat de Marius22
As spune ca nu atat ortodoxia este pecetluita precum mormantul Domnului, cat inimile noastre, ale ortodocsilor. Multi ramanem doar cu intrebarea "cine ne va pravali noua piatra?", fara a ajunge vreodata cu adevarat martori ai Invierii lui Hristos in noi.
Ori "creativitatea" ortodoxiei nu se mai manifesta in mod vadit la nivel exterior, cat interior, tainic, si consta in a chema necontenit pe Duhul Sfant "sa Se salasluiasca intru noi", dand la o parte "piatra" de pe inima noastra de carne, spre adeverirea Invierii lui Hristos si invierii noastre.
Este un lucru unic, mereu nou, cu fiecare suflet in care se petrece.
|
Marius22 apreciez stilistica și credința care răzbat deslușit din textul tău, însă nu pot să nu observ platonismul de fond al mesajului . Miza mântuirii se joacă în lume, adică în exterior, altfel creștinismul nostru se reduce la o simplă trăire subiectivistă în spațiul ambiguu al psihologiei individuale. Metanoia înseamnă (și) deschidere spre alteritate, mărturisire publică, manifestare. Împărăția cerurilor este înlăuntrul nostru în măsura în care ea se oglindește în afară, în perimetrul unde se manifestă iubirea ca act, în primul rând în Biserică apoi în extensiile sale (familie, grup de prieteni, proximitate locativă etc)