[PetruB]

In Portugalia, ei (islamicii) au numit un sat de munte "Fatimah", in onoarea fiicei lui Mohamed.
Nu si-au imaginat niciodata, pe atunci, ca acest mic sat numit de ei "Fatimah" va deveni mai tarziu, faimos pe tot pamantul.


Generalii islamici realizaseră că s-au întins prea departe, fără a avea susţinerea necesară şi nici capacitatea de a duce lupta până la capăt. Era timpul pentru discuţiile de pace. Unul dintre negociatori a fost Francis de Assisi.

Ambele părţi au trecut prin negocieri formale şi au semnat concordate. Rezultatul negocierilor a fost următorul:

–Musulmanilor le era permisă ocuparea Turciei în zona “creştină”
–Catolicilor le era permisă ocuparea Libanului în regiunea arabă.
–S-a căzut de acord ca musulmanii să poată construi moschee în ţările catolice fără opoziţie, atât timp cât romano-catolicismul este în floare în ţările arabe.


Cardinalul Bea ne-a spus că şi musulmanii şi romano-catolicii au fost de acord să blocheze şi să distrugă eforturile duşmanului lor comun: misionarii creştini care credeau Biblia.

Prin aceste concordate Satan a pus la cale distrugerea spirituală a copiilor lui Ismael. El a construit un zid solid al opoziţiei împotriva Cuvântului lui Dumnezeu, reţinându-l să ajungă la bieţii arabi.

După semnarea concordatelor, un control strict a fost impus musulmanilor de către Ayatollah prin preoţii, maicile şi călugării islamici. Vaticanul a pus la cale de asemenea o campanie a urii între arabii musulmani şi evrei. Înainte de aceasta ei coabitau în pace.

Dar vai, după aceasta întreaga comunitate islamică privea pe misionarii credincioşi ai Bibliei ca pe diavolul care aduce otrava pentru a distruge pe copiii lui Allah.

N.T. – Gândiţi-vă doar la mistificarea făcută de Mahomed la adresa Bibliei, din iniţiativa lui Waraquah – varul nevestei sale, adept al romano-catolicismului – prin care a fost pur şi simplu înlocuit Isaac cu Ismael, ca jertfă oferită de Avraam.

Raporturile sfâşietoare despre numai o mână de convertiţi de la credinţa musulmană aduse de misionari după ani de muncă, i-au tulburat, i-au istovit şi i-au descurajat.

Aceşti misionari nu ştiau nimic despre aranjamentele secrete între Mecca şi Vatican care le-au distrus eforturile de câştigarea sufletelor din aceste meleaguri întunecate.

Cu Mecca şi Vaticanul în plină pace, bătrâna curvă din Apocalipsa 17 şi 18 le-a dat din nou de lucru iezuiţilor, care erau ocupaţi acum cu planuri pentru cucerirea şi controlarea islamului.