[Mihnea Dragomir]

Predica de azi a fost despre minciuna organizata.

"Minciuna are picioare scurte" se spune. Intr-adevar, cand cineva spune o minciuna, adesea ne dam seama, chiar daca acest lucru se intampla dupa un oarecare timp. Adesea, cand minciuna e repetata de mai multi, banuim ca e vorba de oameni care par vorbiti intre ei si ii vom spune "complot". Dar daca o minciuna este repetata de zeci de mii de oameni ? Daca e spusa si scrisa la televizor, in presa ? Daca se preda in scoli ? Daca acest lucru se intampla nu un an sau doi, ci timp de decenii ori chiar secole ? Ei bine, in acest caz presiunea e atat de mare, incat ajungem sa ne indoim de noi insine. Daca au dreptate atatia oameni care spun acelasi lucru ? Mai grav, ajungem sa ne indoim chiar de cuvantul lui Dumnezeu.

Ei bine, exemple de asemenea minciuni devenite universale exista. Unul dintre ele este evolutionismul. Ipoteza potrivit careia omul provine din maimuta, ori dintr-un stramos comun cu maimultele, ori dintr-un fel de maimuta-dar-nu tocmai, din orice altceva decat din tarana plamadita de Dumnezeu.

O asemenea minciuna, spusa asa, dintr-o data, nu ar fi avut niciun succes. Sa invatam din modul cum a fost pregatita. A fost pregatita cu o rabdare absolut remarcabila, timp de aproximativ o suta de ani. Mai intai, prin ipoteza aparitiei spontane a vietii. Plantele si animalele nu ar fi aparut prin creatia lui Dumnezeu in vederea crearii omului, ci ar fi aparut din intamplare. Mai intai in forme rudimentare, care ar fi evoluat, la fel de spontan precum aparusera, spre forme de viata mai complexe. Cum treaba ar necesita un timp indelungat, chiar foarte indelungat, a aparut mai intai ipoteza vechimii indelungate, mai indelungate pana la foarte indelungate a Pamantului. De la zeci de mii de ani s-a trecut la sute de mii, milioare de ani si chiar mai mult. Ipoteza are in ea ceva ridicol. Daca eu as spune specialistilor din Sillicon Valley ca am aruncat in sus o gramada din nisipul lor si a cazut in loc un cip, nu m-ar crede. Ei nu m-ar crede nici daca le-as spune ca am aruncat in sus cu nisip de sute de mii si milioane de ori pana cand mi-a cazut cipul. Si totusi, in fond, ceva de acest gen sustine teoria evolutionista.

Mai grav este ca ea nu mai e prezentata ca teorie, sau ipoteza, ci ca certitudine stiintifica. Cat este de stiintifica, vedem imediat din aceea ca intalnim cu greu doi oameni de stiinta care sa cada de acord asupra vechimii Pamantului. Or, daca am vorbi de un adevar stiintific, ar trebui ca oamenii de stiinta sa cada de acord si ipoteza sa fie verificabila, asa cum matematicienii cad de acord ca 2+2=4, iar acesta e un adevar verificabil.


Cum s-a ajuns aici ? Oare toti oamenii de stiinta sunt in posesia unor dovezi de neinlaturat potrivit carora viata ar fi aparut din intamplare, in urma cu o perioada foarte mare de timp si ar fi evoluat pana la om ? Chiar asa, toti fac parte din complot si s-au vorbit unii cu altii sa prosteasca lumea, cazand de acord asupra unor strategii ? Adevarul este ca nici pe departe nu toti oamenii de stiinta cred acest lucru, dar ca putini au curajul sa o afirme public. Si asta pentru ca si-ar risca carierele. Unii (putini) au riscat si s-au vazut indepartati din posturi.


Dar care ar fi, de fapt, interesul unei asemenea minciuni monumentale ? Qui prodest ? Ei bine, elementul cheie este acela ca, daca Adam si Eva nu ar fi existat si nu ar fi fost supusi probarii de catre Dumnezeu, nu ar exista pacatul originar. Daca pacatul originar nu a existat, nu e nevoie nici de un Mantuitor. Prin urmare, un cetatean cu numele de Isus Cristos o fi existat, dar nu a fi vorba de Fiul lui Dumnezeu, ci de vreun exaltat religios asa cum mai erau altii in epoca si cum mai sunt si azi. Important pentru parintele minciunii si pentru agentii lui in lume nu e sa nu credem in istoricitatea lui Isus, ci sa nu credem ca El este Dumnezeu si Mantuitor, ca nu cumva, urmandu-L, sa ne mantuim.


Inca si mai trist este ca, in zilele noastre, chiar oameni ai Bisericii au ajuns sa creada in asemenea ipoteze care frizeaza erezia. Ei nu se indoiesc de evolutionism, prefera sa se indoiasca de cuvantul Domnului. Daca Biblia trebuie interpretata alegoric, ca si cand asta ar lua ceva sensului literal ? Daca acest cuvant al Domnului a vrut sa spuna "perioade de timp" si nu "zile ale creatiei" ?


Personal, dragi credinciosi, prefer sa cred in cuvantul Domnului decat in ipoteze neverificate. Fiindca Domnul, fiind perfect, din gura Sa nu poate iesi minciuna. Si, acolo unde citesc "zile", inteleg zile si nu perioade (lungi) de timp. Cred ca plantele care impodobesc lumea au, majoritatea, nevoie de polenizare pe calea insectelor. Ca ele pot rezista o zi fara polenizare, asta o cred si o pot verifica eu insumi. Ca pot rezista (ani ? Zeci de ani ? Cat ?) fara insecte, adica fara polenizare, nu o cred si am convingerea ca e verificabil. Repede, in cativa ani, toate speciile de flori, ba chiar si multe de copaci, ar fi extincte.