Si ca sa revenit la istoria Basarabia.
In privinta agriculturii, reforma agrara este decretata in Basarabia la 13 martie 1920, cu un an mai devreme decat in celelalte provincii ale Romaniei Mari.
Pentru aplicarea reformei agrare in Basarabia, a fost infiintata la Chisinau o institutie de stat, denumita Casa Noastra.
Prin aceasta reforma agrara (care se termina de aplicat in anul 1923), erau expropiate loturile mai mari de 25 hectare, si disparea astfel marea proprietatea funciara.
In Basarabia cca 85% din populatie traia in mediul rural.
In privinta industriei, si aceasta se dezvolta. Daca inainte de 1918, putinele intreprinderi industriale care existau in Basarabia erau doar filiale ale unor intreprinderi din fostul Imperiu tarist, dupa 1918, apar noi intreprinderi industriale (e adevarat- majoritatea din acestea prelucrând produse alimentare).
In 1939 existau in Basarabia- 747 mori cu vapori (cu aburi), 25 fabrici de sapun, 26 de tabacarii, 118 fabrici de ulei, 24 fabrici de dimie si postav, 4 fabrici de mezeluri, o fabrica de conserve, otet si zahar, 33 de brutarii.
In 1935 functionau 7 fabrici de masini agricole.
Dacă înainte de război existau 207 stabilimente industriale, care produceau 250.000.000 de lei, în 1932 existau deja 213 fabrici, care produceau 800.000.000 de lei.
Sursa- Revista Historia.
Creditul și cooperația constituie un domeniu care s-a dezvoltat semnificativ între cele două războaie. Dacă în preajma războiului existau 377 de tovărășii de credit și păstrare cu un capital de 51.000.000 de lei, în 1938 erau 424, iar creditele acordate erau de 289.123.247 de lei. S-au înființat bănci: Banca Basarabiei (1920), cu sucursale peste tot; Banca Dacia, Banca Românească, Banca Uniunea Română, Banca Viticolă a României, Banca Iașilor, Banca Moldova etc. Nu se poate trece aici peste, poate, cel mai important proiect financiar derulat atunci: schimbarea rublelor în lei și unificarea monetară. Comerțul s-a dezvoltat și el: în 1938, existau peste 20.576 de firme individuale și comerciale, dar structura etnică s-a păstrat – 5.209 românești (17%), 8.136 evreiești și 5.584 de alte naționalități.
O modernizare importanta o cunoaste si sectorul transporturilor din Basarabia, intre anii 1918-1939.
In privinta transporturilor feroviare, se fac ample lucrari de reconstructie si consolidare a retelei feroviare din Basarabia (care este trecuta pe ecartament normal pana in anul 1924).
Astfel, calea ferata Ungheni- Balti este consolidata (prin consolidarea terasamentului, înlocuirea podurilor provizorii din lemn cu cele definitive din beton-armat, înlocuirea traverselor din lemn de brad cu cele din lemn de fag).
Lucrari de reconstructie si consolidare s-au executat in perioada interbelica si pe celelalte cai ferate din Basarabia.
In urma acestor ample lucrari, creste siguranta circulatiei, viteza de deplasare si tonajul trenurilor.
În 1919, traseul pe calea ferata Galați-Chișinău se făcea în 19 ore, în 1938 se făcea în 8 ore; dacă înainte de război în Basarabia circulau 29 de locomotive, în 1920 circulau 130. Dacă pe linia Chișinău-Ungheni nu circula decât un singur tren zilnic, în 1940 circulau 5 perechi de trenuri zilnic.
Sub administratie romaneasca, in Basarabia s-au construit 3 noi cai ferate
-Abaclia- Prut 2- Falciu
-Revaca- Cainari
-Mateuti- Rezina
In perioada interbelica, s-au executat lucrari la liniile de cale ferata, poduri, cladiri de exploadare, instalatii de siguranta a circulatiei, locuinte pentru functionarii CFR si la material rulant, in valoare de 2 miliarde lei.
De asemenea, se construiesc noi drumuri si sosele, dar si 3 aeroporturi (in 1921 la Chisinau si in 1935 la Ismail si Cetatea Alba).
Se dezvolta si transportul naval (fluvial) pe fluviul Dunarea si râurile Prut si Nistru.
Transportul urban in comun era reprezentat de retelele de tramvaie electrice din Cernauti si Chisinau (in 1938 lungimea retelei de tramvaie electrice din Chisinau era de 14 km, deservita de 35 vagoane-motor si 15 vagoane-remorci).
La 1 februarie 1939, sunt puse in circulatie primele troleibuze, de pe teritoriul de atunci al Romaniei.
Se dezvolta si sectorul de telecomunicatii. In 1938 este instalat cablul telefonic Bucuresti-Chisinau si se da in exploadare centrala telefonica din Chisinau.
In 1939 se da in functiune statia de radio emisie din Chisinau (una din cele 4 astfel de statii existente in Romania Mare).
Învățământul a fost o prioritate în proiectul de modernizare a Basarabiei interbelice. În 1918, proporția celor literați era incredibil de mică: doar 10,5% bărbați români și 1,77% femei românce. Doar țiganii, dintre categoriile etnice, erau mai puțin instruiți dintre locuitorii Basarabiei. Rușii, evreii, germanii, polonezii etc. înregistrau proporții de peste 50%.
Dacă înainte de 1918 nu exista nicio școală românească, după 1918 s-a produs o adevărată „revoluție culturală” (Alexandru Boldur). Numărul școlilor crește sensibil, astfel că, în ianuarie 1939, existau 2.718 școli, cu 7.581 de învățători și 346.747 de copii. Existau și școli de stat, dar și particulare, într-un regim de toleranță remarcabil: din cele 97 de școli particulare care existau în 1938 în Basarabia, 75 erau evreiești, 5 germane, 4 poloneze, 1 ucraineană, 2 rusești și 10 românești. În 1940 existau în Basarabia 14 licee de băieți, 9 de fete, 24 de gimnazii și școli medii.
Logistica spațiului cultural sporește și ea. În 1919 s-a fondat Conservatorul Unirea, în 1928 – Conservatorul Național, iar în 1936 – Conservatorul Municipal. În 1926 s-a înființat Facultatea de Teologie din Chișinău, parte a Universității din Iași; în 1933 s-a înființat Facultatea de Agronomie. Mai trebuie adăugate aici Teatrul Național din Chișinău, Biblioteca Universitară Centrală, Muzeul Național de Istorie, Societatea de Bele-Arte din Chișinău, cu mai multe secții.
Pentru asigurarea ordinii si linistii publice in Basarabia, exista Brigada a treia a jandarmeriei (cu sediul la Chisinau si Cetatea Alba), dar si politia ( 20% din politisti erau din Vechiul Regat, iar restul erau din Basarabia).
Din punct de vedere administrativ-teritorial , Basarabia si nordul Bucovinei erau organizate in judetele- Ismail, Cetatea Alba, Cahul, Tighina, Lapusna, Orhei, Balti, Soroca, Hotin, Cernauti si Storojinet.
|