Curios că nu l-a influențat și pe Isaac Sirul, nu? Oare de ce?
Poate pentru că acesta nu își trăgea seva din filosofie ci din cercare. Ducînd o viață centrată pe despătimire, cu rugăciune în căutarea liniștii dumnezeiești, șezînd ferm în învățătura Scripturii și a Tradiției, sfântul siriac se nevoia neîncetat și experia nenumăratele obstacole ale curățirii sufletului de alte gânduri decât cele necesare pentru lucrarea rugăciunii.
La Sfântul Isaac Sirul, liniștea și rugăciunea se întrepătrund. Scrierile lui izvorâte din practica ascetică dau mărturie în acest sens. Găsim în Filocalia X.
P.S. Ce ai vrut să spui, mai exact, prin sorgintea aceea budistă a teologiei ortodoxe? Nu știai că Sorgintea Teologiei Ortodoxe este Iisus Hristos?
Oare susții și tu ideea, răspândită pe la budiștii noștri mioritici, că Hristos a fost discipol al inițiaților voștri?... Sper să nu faci asta, totuși.
|