Citat:
În prealabil postat de tigeratlantic9
Mai are rost sa trăiesc daca odată cu copilăria parcă simt că am murit și eu adica simt că nu mai are niciun farmec, gust sau culoare viața aceasta odată ce nu mai sunt copil și copilăria a spus? Amintirile frumoase și trăitul in trecut sunt tot ce mi-au mai rămas..viața în general oricum nu are sens prea mult, eu de 12 ani oricum trăiesc din inerție..Copilăria pentru mine a însemnat adevărata viață acum doar mimez că trăiesc și tot ce trăiesc acum oricum e un "supliment"adica e un adaos, pentru mine nimic nu mai are sens decât ce a fost copilăria ce parcă a trecut prea repede șo lăsând regrete adânci pentru mine.
Ce e de făcut în continuare? Voi ce ați face?
|
Copilaria nu a trecut. Ci ramane in tine mereu. Acum esti adultul care poarta in el copilaria lui. Oamenii , toata viata, urca trepte si de fiecare data cand urca o treapta , toata experienta si trairile de pe treptele de jos le imbogatesc sufletul. Asadar, bucura-te ca ai pasit o noua treapta a vietii , fi adultul cu inima de copil vesela si bucuroasa de viata ce o are.
Si nu uita, si de esti copil si de esti tanar , si de asti matur , si de esti batran, Dumnezeu te poarta in brate mereu!
Priveste la tine! Trage aer in piept si simte -ti inima. Priveste la mintea ta si simte-ti gandurile. Nici inima , nici mintea nu mimeaza nimic, nu copiaza pe nimeni ci pur si simlu exista pentru ca tu existi. Tu nu esti o mima, priveste-te in oglinda. Esti om si traiesti viata pe care Dumnezeu ti-a dat-o! Opreste-ti gandurile rele si incepe sa traiesti cu adevarat!
Construieste viata ta frumos si roaga pe Dumnezeu sa iti poarte de grija mereu!
Bucura-te ! esti viu! esti aici! prin voia lui Dumnezeu! A venit timpul sa iti asumi propria viata si astfel sa o traiesti!
Dumnezeu sa iti dea sanatate, viata lunga si frumoasa!