Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Sunt adesea contrariat de prezența în număr mic a semenilor mei după trup la slujbele din biserici. Și mă întreb care este cauza. Poate o explicație să fie faptul că slujbele se adresează mai mult inimii decât minții și, prin urmare, sunt mai ușor receptate de către femei? Sau ceea ce se adresează minții este într-o formă în care ne-am pierdut deprinderea de a gândi. Am devenit, probabil, prea analitici în gândire, iar biserica ni se adresează într-un limbaj simbolic, tainic. Ce credeți?
|
Barbatii din ziua de astazi, care cred ca prezenta in biserica este apanajul femeilor, trebuie sa priveasca mai mult inspre Traditia Bisericii. Cu mici exceptii, intreaga spiritualitate ortodoxa (scrierile nou-testamentare, scrierile patristice, primele manastiri, traditia parintilor duhovnicesti etc.) este rodul barbatilor purtatori de Dumnezeu. Prin urmare, este gresit sa credem femeile sunt mai inclinate spre spiritualitate. Constinetizarea acestui fapt nu este insa spre mandrie, ci spre responsabilizare.
Barbatul are numeroase slujiri in Biserica - asemenea femeii - si este trist ca multi dintre noi nu le mai vedem sensul. Uitam ca pana la urma, in biserica nu vorbim de o simpla prezenta a mireanului, ci de o co-slujire.
Daca barbatii casatoriti ar lua cu adevarat seama la ceea ce au auzit in Apostolul citit la Cununie, faptul "ca barbatul este cap femeii precum Hristos este Cap Bisericii", ar constientiza totodata cat de importanta si necesara este prezenta lor in biserica.