Citat:
În prealabil postat de zaharia_2009
Eu am crezut ca aveti capacitatea de a intelege exact ceea ce am scris !
Ati preferat sa deduceti ca m-am simtit jignit !
Eu nu am de ce sa ma simt asa , nu eu sunt in cauza , nu eu visez la Dumnezeu , nu eu amestec lucrurile, nu eu evit lucrurile duhovnicesti . Inainte de a avea o dorinta arzatoare catre Dumnezeu este bine sa va intrebati in ce raport sunteti cu Acesta si daca acest raport este chiar real sau doar iluzoriu , pt. a sti daca nu cumva asteptarile sunt ireale.
Mina mea intinsa a fost una de ajutor fratesc , ati vrut insa sa vedeti altceva. Este treaba dvs. Fiecare isi alege din lumea aceasta ceea ce crede ca ii lipseste .
Lucrurile sunt simple, nu este cine stie ce filosofie in ele . Nu va necajita, nu m-ati jignit deloc.
|
Dumnezeul in care cred eu, Dumnezeul pe care eu il iubesc, isi ajuta si isi iubeste copiii in egala masura.
El e in fiecare dintre noi, deci raportul de care vorbiti dumneavoastra exista fie ca vrem/stim asta ori nu.
Nu are rost sa va intreb de ce insistati sa credeti ca eu si tatal meu suntem nedemni de dragostea si iertarea Lui, caci eu il simt langa mine si nimic din ce spuneti nu-mi poate lua asta.
Le multumesc inca o data celor care il vor pomeni pe tatal meu in rugaciunile lor.