View Single Post
  #9  
Vechi 01.06.2011, 00:05:09
hydro314 hydro314 is offline
Member
 
Data înregistrării: 19.05.2011
Mesaje: 83
Implicit

http://www.zf.ro/opinii/sorin-paslar...d-euro-8135457

Lecția privatizării Petrom și a BCR la vânzarea a 10% din Petrom.
Nu vindeți fără cel puțin 2 mld. euro.


20 septembrie 2005, Ziarul Financiar: "Cine vrea să aibă 51% din BCR trebuie să dea cel puțin 3 miliarde euro, iar dacă vrea 62%, 3,7 miliarde de euro". Am scris această opinie cu două luni înainte ca statul să decidă cui și la ce preț va vinde BCR.



21 decembrie 2005, Ziarul Financiar: "Erste câștigă licitația la BCR cu un preț de 3,75 miliarde de euro pentru 62% din acțiuni. Banca a fost evaluată la 6 miliarde de euro".

Opinia din care am extras prima frază citată mai sus avea titlul: "Lecția Petrom la vânzarea BCR", în care am argumentat că BCR valorează 6 miliarde de euro, în pofida estimărilor care circulau atunci în piață de circa 1-2 miliarde de euro, și că statul nu trebuie să facă aceeași greșeală ca la privatizarea Petrom din 2004.

Forțat de împrejurări sau prin slăbiciunea conducătorilor țării, încă nu se știe exact, pe cea mai mare companie din România, Petrom, statul a încasat efectiv în 2004 doar 670 milioane de euro pentru 33% din acțiuni și a cedat controlul neparticipând la o majorare de capital prin care OMV a ajuns la 51%. Petrom a făcut numai anul trecut un profit net total de 520 milioane de euro, la afaceri de 4,2 miliarde de euro.

Și atunci, ca și acum, erau discuții cu prețul benzinei și modalitatea de privatizare a Petrom.

Acum a venit rândul privatizării BCR să fie o lecție pentru vânzarea de către stat a unei participații de 10% din Petrom pe piața de capital, care se pregătește în prezent.

Scriam atunci: "BCR nu trebuie vândută luând în considerare economia și sistemul bancar de ieri sau de azi, ci de mâine și poimâine. Care vor fi total schimbate. În 2000 soldul creditelor acordate persoanelor fizice era în total de 200 milioane de euro. În 2005 era de 4,6 miliarde de euro. Dacă peste cinci ani volumul acestora va fi nu de 20 de ori, ci de 10 ori mai mare, atunci câștigurile băncilor sunt greu de imaginat astăzi".

În 2010 soldul creditelor pentru persoane fizice a ajuns la 25 miliarde de euro. Nu au crescut nici de 20 de ori, nici de 10 ori, dar de cinci ori au crescut și asta de fapt doar în intervalul 2005-2008, pentru că în 2009 și 2010 creditarea a înghețat.

În 2005 era o foame de bani și de investiții în instituții financiare teribilă. Toată lumea se bătea pe bănci, iar pentru BCR au fost opt competitori, printre care giganți internaționali gen Deutsche Bank. Lumea voia (și obținea) profituri și apăsa pârghia îndatorării la maxim. O petrecere uriașă se încinsese cu banii împrumutați și iar împrumutați și de încă 10 ori împrumutați, până când a crăpat.

A venit Marea Criză din Octombrie 2008, și totul s-a schimbat. Banii și-au pierdut valoarea. Tone de bani au fost aruncate pe piață pentru a salva capitalismul. Martin Wolf, editorialist la Financial Times, scria necruțător în 10 noiembrie 2009: "În 2008 capitalismul a aterizat în prăpastie. Cu un efort imens, statele l-au repus pe traseu. Conform unui raport (al unor specialiști de la Banca Angliei - n.red.), valoarea totală a intervențiilor statelor pentru salvarea băncilor a fost de 9.400 miliarde de euro. Acesta este socialism de stat". Pentru a avea o imagine a ceea ce înseamnă 9.400 miliarde de euro, trebuie spus că PIB-ul SUA este de circa 10.000 miliarde de euro, al Uniunii Europene de circa 11.000 mld. euro, iar PIB-ul mondial este circa 45.000 mld. euro.

Martie 2011: De doi ani, banii sunt ieftini, băncile centrale tipăresc și pompează cu zecile și sutele de miliarde de euro, iar acum a venit rândul statelor, îndatorate pentru că și-au salvat băncile, să fie vânate. Tot sistemul bancar irlandez a fost naționalizat, statul a trebuit să se împrumute cu 90 miliarde de euro într-un singur an și mai trebuie să se împrumute cu încă 25 miliarde de euro (la un PIB de 150 mld. euro), pentru a susține băncile să nu crape și să nu fie haos la ghișee cu oamenii care vor să-și scoată banii. Royal Bank of Scotland este în mâinile statului britanic, cu AIG, unde statul american a pompat zeci de miliarde de dolari, s-a terminat. Marea Criză din Octombrie 2008 a arătat că fiecare stat și-a protejat băncile și companiile proprii. Francezii au dat ajutoare de miliarde de euro la Renault și Peugeot, americanii alte zeci de miliarde la General Motors, austriecii băncilor lor, grecii băncilor lor.

Dar ce se întâmplă pe alte piețe? Ce se întâmplă cu resursele?

Spre deosebire de bani, resursele sunt finite. Iar cine le are, când a văzut ce se întâmplă în lume, a pus alt preț pe ele. Petrolul nu poate fi tipărit nici de Banca Centrală Europeană, nici de Rezervele Federale. E finit. Ca urmare, prețul său crește.

În ultimul an, barilul de petrol brent a crescut cu 40%, până la 120 $. Cuprul, aurul, grâul, laptele, cartofii, gazul, energia electrică, oțelul - totul se scumpește.

Foamea de resurse este gigantică. China a împânzit Africa după resurse. Face străzi, spitale și fabrici contra acces la resurse de metale sau de energie. India, China, Brazilia, Africa de Sud - consumă mai mult, le este foame. Le era și înainte, dar nu aveau bani. Acum încep să aibă. Și mai mulți bani au statele din golf, unde mâncarea este plătită în aur.
Reply With Quote