Eram acum vreo 4-5 ani cu niste prieteni din Grecia la Pr. Arsenie Papacioc. Parintele ne-a primit sa ne vorbeasca. Cum erau multi oameni la usa, asteptand o binecuvantare sau un timp cu Parintele, iar noi am intrat fara a sta la rand, Parintele i-a invitat si pe ei sa asiste.
Ne-a vorbit cam o ora. La un moment dat, s-au auzit niste sunete foarte ciudate, ca si cand o persoana era stransa de gat si nu mai putea sa respire, si o voce puternica de mai multi barbati zicea "Taci, Arsenie, taci!" Era clar ca era o persoana posedata. Am fost mai atenta la momentele cand incepea vocea sa tipe la Parinte. Cand vorbea despre post, despre rugaciune. Chiar imi amintesc ca a zis la un moment dat ca "Lupta noastra nu este impotriva trupului si a sangelui, ci impotriva incepatoriilor si a domniilor si a stapanitorilor intunericului veacului acestuia, impotriva duhurilor rautatii" (din Efeseni 6, 12). Atunci s-a apucat sa strige diavolul de nu-l mai auzeai pe Parinte.
Parintele nici nu se uita in directia persoanei, considera ca nici nu e acolo. Eu nu m-am putut abtine. Curiozitatea feminina. Si ce vad? Era o fata cam la vreo 20 de ani. Parea atat de normala. Nu m-am uitat prea mult ca sa nu se stanjeneasca, dar vreau sa zic ca pana la sfarsitul discutiei am zis o rugaciune a inimii de parca simteam cum imi sparge inima.
Altadata eram la Constanta la Catedrala, unde sunt Moastele Sf. Pantelimon. Eram mai in spate, se terminase vecernia, fusesem la miruit si mai stateam putin in Biserica aproape de iesire. Cand la un moment dat, vad cum trec pe langa mine o femeie si un barbat care trageau de un baiat de vreo 18-20 de ani care facea in toate felurile. Avea o forta incredibila. Se smulgea din mainile lor, se tavalea, se tragea inapoi spre usa. Parintii (cred) il prindeau iar si-l tot trageau ca sa-l duca la miruit. Se zbatea infiorator. Eu eram cu ochii atintiti, ca asa ceva nu mai vazusem. Cand a ajuns langa Preotul care avea Sf. Cruce in mana, se zvarcolea si scotea niste sunete foarte ciudate, dupa care a inceput sa-l ponegreasca pe Preot. L-a facut in toate felurile si s-a mai linistit. Preotul nu zicea nimic. Cred ca se ruga. L-a miruit tinut de parinti. Tipa atunci ca "Arde! Nu! Arde!" Iar cand a apropiat Sf. Cruce se manifesta si mai rau. Totul s-a incheiat dupa ce l-a scuipat pe Preot. S-a intors, a facut cativa pasi si a cazut la pamant fara sa mai miste. Si-a revenit dupa ceva timp si a plecat.
Am mai vazut doua cazuri in Bucuresti, dar nu se manifestau violent, scoteau numai sunete ciudate. Iar ultima data am vazut acum cateva saptamani pe aici. Eram la Sf. Liturghie intr-o duminica si stateam mai in spate in Biserica. La un moment dat, se auzeau zgomote ca si cand intrase un catel. M-am uitat sa-l dau afara. De fapt era un copilas de vreo 2-3 anisori care se manifesta ca un catel care alearga si respira greu si care se zbatea sa fuga din bratele mamei. Mama, cu parul vopsit in negru cu argintiu, in niste blugi mulati cu talie joasa de se vedea bine mijlocul gol, machiata si cu o privire pierduta... Iar bietul copil, purtand poate efectele pacatelor ei.
Doamne, pazeste-ne de asa ceva si de pacatele parintilor care atarna asupra noastra, precum si de pacatele noastre pe care nu le constientizam sau le uitam!
Elena
|