[silviu.pintilie]

iatacateva informatii despre biserica ortodoxa de stil vechi.
astept pareri:|:|

În anul 1924, în urma conferinţei pan-ortodoxe de la Constantinopol din 1923, Biserica Ortodoxă Română (BOR) hotăra înlocuirea calendarului iulian declarat nu fără de lipsuri, cu calendarul gregorian. Hotărârile conferinţei de la Constantinopol au provocat disensiuni în urma cărora lumea ortodoxă s-a împărţit în două, pe de o parte - Biserica Ortodoxă Greacă, Română, Bulgară, Patriarhia Constantinopolului, a Alexandriei şi mai târziu a Antiohiei, care au acceptat noul calendar gregorian, şi, pe de altă parte - Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă şi părţi din Biserica Ortodoxă Greacă, Bulgară şi Română, Sf. Munte Athos şi Patriarhia Ierusalimului, care au păstrat calendarul iulian până astăzi.



În România, din cauza divergenţelor de ordin canonic privind trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian, în BOR s-a produs o schismă, care persistă şi astăzi după opt decenii. Ierarhii şi clerul Bisericii n-au căzut de acord, la vremea aceea, asupra canonicităţii schimbării calendarului bisericesc şi, ca urmare, o parte din ei au părăsit Biserica oficială, continuând să urmeze calendarul iulian. Între cele două Biserici Ortodoxe din România, au existat şi există încă disensiuni grave, rezultate din neînţelegerile din 1924, dar care în timp au căpătat noi dimensiuni, mult mai acute. Ne întrebăm cum este privită astăzi schisma care a provocat atâta durere şi suferinţă ? Ce ştie poporul român despre cei care şi astăzi păstrează calendarul iulian, numiţi cel mai adesea vechi calendarişti, de stil vechi, sau stilişti ? Ce cunoaşte lumea de azi despre Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România?



În octombrie 1924, calendarul gregorian a fost introdus în uzul BOR de către primatul ei, Mitropolitul Miron Cristea, fiind primit de aproape întreaga comunitate ortodoxă. Cu toate acestea, preoţii şi călugării de la mănăstirile Neamţ, Secu, Sihăstria şi schiturile afiliate lor, precum şi maicile de la mănăstirile din Moldova, ca şi o parte dintre credincioşi, n-au vrut să primească schimbarea calendarului.

Dintre aceştia s-a remarcat ieromonahul Glicherie Tănase, stareţul schitului Pocrov, care, împreună cu obştea sa, a refuzat să primească noul calendar, continuând să slujească după calendarul iulian. Timp de mai bine de un an de zile, lui şi călugărilor săi li s-a permis să rămână în schitul lor, după care au fost alungaţi. Ca urmare a prigonirii lor şi a interdicţiei de a urma calendarul iulian, cei care s-au împotrivit schimbării calendarului, în frunte cu ieromonahul Glicherie, au iniţiat o mişcare de rezistenţă, pentru a păstra rânduiala şi predania Sf. Părinţi, pe care o primiseră moştenire de la predecesorii lor.



Urmând calendarul gregorian, Patriarhia Română, atât în 1926 cât şi în 1929, a sărbătorit Învierea Domnului, odată cu Biserica Catolică, rupând ciclul liturgic neîntrerupt de secole al tradiţiei ortodoxe. În anul 1929, patriarhul Miron (fost cleric greco-catolic), căruia i s-au alăturat alţi clerici, având sprijinul susţinut al prim-ministrului de atunci Iuliu Maniu (de religie greco-catolică), a determinat toate mitropoliile române să sărbătorească Paştele cu Biserica Catolică, fapt care a provocat o reacţie puternică în rândurile clerului român. Mitropolitul Gurie al Basarabiei l-a criticat deschis pe patriarhul Miron şi, ignorând hotărârea acestuia, a ordonat ca bisericile din jurisdicţia sa să sărbătorească Învierea Domnului odată cu celelalte Biserici Ortodoxe autocefale (de fapt cu întreaga lume ortodoxă, cu excepţia modernistei Biserici Ortodoxe a Finlandei).



Acţiunea patriarhului Miron a scandalizat şi celelalte Biserici Ortodoxe, multe dintre acestea luând o poziţie dură faţă de acesta şi protestând. De asemenea, clerul ortodox rus din Bucureşti, a luat o poziţie puternic protestatară, ignorând hotărârea patriarhală şi sărbătorind Paştele potrivit rânduielilor canonice tradiţionale. Sărbătorirea necanonică şi neortodoxă a Învierii Domnului odată cu latinii a întristat profund clerul şi credincioşii români, mulţi dintre ei întorcându-se la calendarul iulian.