[dobrin7m]

Cum avem duhovnicul actual.

Dupa plecarea din Grecia am ramas fara duhovnic, acela locuind in Grecia iar noi mutandu-ne in Anglia aveam nevoie de un alt duhovnic. Si desi am cautat aici preoti si chiar urma sa mergem sa ne spovedim la unul dintre ei,de fiecare data evenimente neprevazute ne intorceau din drum.

Si ne-am dus in concediu in Romania de Revelion. Iar pe 1 ianuarie am plecat de acasa cu intentia clara sa ne vizitam neamurile. Am mers si am luat pe sora sotului meu si impreuna sa mergem la tatal lor.
La intrarea in orasul unde locuieste tatal, ne-am oprit la o intersectie semaforizata, unde aveai de ales, centura orasului sau centrul orasului. Si stand la rosu in asteptare, si eu si sotul meu, ne-am uitat unul la altul, si intr-un glas am spus, hai la manstirea X. era la 50 km de oras. A fost o alegere de moment ca o strafulgerare. Ne-am intors spre sora si am intrebat-o. Vrei? Si ea a zis da. Si astfel pe 1 Ianuarie in jurul amiezii am ajuns la manastire. Acolo la pomelnice erau doi ieromonahi, unul batran si bolnav si unul mai tanar. Si i-am intrebat: stiti am voi sa cautam un duhovnic , am vrea sa ne spovedim. Spuneti-ne cand sa ne intoarcem . Am venit intamplator. Cel batran s-a intors spre noi si a zis: veniti cu mine. Ne-am dus putin mai retras si ne-a spus , a-ti venit intamplator? Da. am zis noi. Si i-am povestit cum am ajuns acolo. Ei bine, atunci eu va voi fi duhovnic, veniti cu mine, va veti spovedi acum. Si asa ne-am spovedit toti trei si de atunci el este duhovnicul nostru. Un parinte batran, bolnav, ce traieste retras de manastire, mai drastic, dar pe care il iubim. Cel mai mult ne este greu ca nu putem comunica cu el de aici, el neavand telefon si neputand fi chemat la telefonul manastirii.
Eu o consider o intamplare minunata, in care voia Domnului a lucrat cum a stiu El pentru noi.