Citat:
În prealabil postat de FlorinT
Daca intelegem/identificam corect pe acestea, daca luam in considerare si cele doua camari ale inimii omului, si inca alte lamuriri biblice de care se leaga intreaga poveste a mantuirii... in mod sigur vom avea o noua perspectiva si asupra marii dileme a pacatului originar. Mai mult, de aici se vor putea lega mai multe... tabloul nostru de puzzle cu o multime de goluri are sansa de a se umple oarecum si ne va putea oferi o perspectiva mai corecta ( chiar daca nu si completa) a ceea ce infatiseaza de fapt el.
|
Nici eu nu-mi explic de ce Dumnezeu a permis să fie ucis Abel, care era blând, nevinovat, jertfitor de ce e mai bun deci darnic, nu văd cum s-a manifestat păcatul originar la el.
Citat:
În prealabil postat de FlorinT
Un indiciu (care ar trebui sa fie si o replica la una din dilemele expuse pana acum)...
... Oare nu va este familiar genul de scena cu copilasi de 1-2 ani, unul smulge jucaria din mana altuia si il impinge cand acesta vrea sa si-o recupereze?... Ei nu stiu de Lege, nici ce-i pacat si ce nu, nu au conturate valori morale sau imorale, nu au notiuni despre rau si bine. Nu au avut timp sa fie invatati sau influentati, totusi ceva anume ii anima sa procedeze asa pe multi dintre copii. Deci daca nu e indus din afara acest impuls, atunci de unde vine?
Si CE este de fapt acest impuls?
|
A fost educat să fie egoist, i s-au pus la dispoziție toate jucăriile și atunci a fost învățat că tot ce vede cu ochiul și își dorește i se cuvine.
E posibil să fie din părinți care au trăit ca vameșii din japcă și e manifestare de familie.
Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Si totusi, din fericire, exista si oameni buni. Nascutu-s-au ei buni ? Nici pomeneala. Exact societatea ii face buni. Nu orice societate, ci societatea buna. In primul rand Biserica. Pe urma Familia. Scoala. Prieteniile bune. De aceea, sunt motive de speranta pentru acei doi copii despre care vorbiti. Poate ca, prin influenta societatii bune, ei vor ajunge si la realitatea versetului "mai mare bucurie este a da decat a lua" si vor gasi placerea generozitatii, incomparabil mai elevata si mai durabila decat cea a lacomiei si invidiei.
|
Mda și ateii morali și cu un spirit etic înnăscut ?
Voltaire greșește când absolutizează, de fapt sunt oameni care se nasc buni și
râmân buni toată viața, indiferent cât de mizerabilă ar fi societatea din jurul lor pentru că spiritul lor e aristocratic.
Eu vorbesc de a fi buni după uzanțele din societate, nu raportat la bunătatea Dumnezeiască care e nemărginită e adevărat că Iisus îi ceartă pe farisei să nu-i spună învățătorule bun.
Asta e, trebuie să ne împăcăm cu ideea că unii atei trăiesc dpdv moral ca niște creștini de vârf minus supunerea față de niște lideri care le iau bani și-și bat joc de ei și de învățătură trăind mai nerușinat decât prevăd canoanele, minus gesturi rituale, minus statul într-un punct fix la slujbe, ore întregi pe săptămână.
Chiar nu mi-am explicat cum niște oameni nereligioși pot fi morali după standardele cele mai aspre ale învățăturii creștine decât prin predispoziția genetică moștenită de la părinți sau bunici.