Pomenirea mortii

[Ekaterina]

"Marele Ioan, Patriarhul Bisericii din Alexandria, ca sa-si intipareasca adanc in cuget pomenirea mortii si sa o aiba pururea inaintea ochilor, ce face? Da porunca sa i se zideasca mormant, dar sa nu fie dus pana la capat, ci sa fie lasat neispravit. Apoi porunceste celor randuiti la aceasta lucrare ca, de fiecare data cand va fi vreun praznic insemnat, sa se infatiseze inaintea adunarii si sa spuna in auzul tuturor: Mormantul tau, stapane, este pana astazi neispravit. Ingaduie deci sa ducem la capat lucrarea, caci nestiut e ceasul in care vine moartea ca un fur." (Din Viata Sfantului Ioan cel Milostiv)

Sfintii Parinti ne indeamna sa avem mereu in minte pomenirea mortii si a judecatii ce va sa fie, deoarece cei ce nu se gandesc si nu le asteapta in tot ceasul, cad usor prada patimilor.

[Ekaterina]

"Zicea Sfantul Antonie catre ucenicii sai: Pentru a nu cadea in nepurtare de grija si a nu da inapoi in nevointa, este bine sa cugetam neincetat la cuvantul Apostolului: Mor in fiecare zi. Caci daca si noi traim astfel, ca unii ce mor in fiecare zi, nu vom pacatui. Si iata, mai deslusit, ce vreau sa spun. Cand ne sculam in fiecare zi, sa socotim ca nu vom trai pana seara si, de fiecare data cand ne culcam, sa socotim ca nu ne vom trezi, de vreme ce e nestiut din fire [cat avem de trait] si viata ne e masurata in fiecare zi de purtarea de grija dumnezeiasca.

Daca gandim astfel, nici nu vom pacatui, nici nu vom pofti vreun lucru, nu ne vom mania impotriva nimanui si nici nu vom aduna comoara pe pamant. Ci, ca unii care asteptam in fiecare zi sa murim, vom fi neagonisitori si vom ierta toate, tuturor. Si nici nu vom vrea sa ne desfatam de pofta trupeasca sau de vreo alta placere intinata, ci ne vom scarbi de dansele ca [de niste lucruri] trecatoare, framantandu-ne pururea si avand inaintea ochilor ziua judecatii. Caci frica mare si agonia chinurilor destrama totdeauna dulceata placerii si ridica sufletul plecat [spre desfatare]." (Din Viata Sfantului Antonie)