Cartea egipteana a mortilor.

[Evreulcelales]

O carte antica egipteana care se vedea ca o carte obligatoare la egiptieni cu mii de ani inaintea judaismului si bineinteles a crestinismului.
Din cercetari care s`au facut si inca se fac se intelege ca religia judaica a adoptat diferite idei care azi sunt bazele religiei judaisme si crestine. De exemplu,viata dupa moartea corpului si judecata Divina. Interesant de citit si inteles.

Cartile nemuririi. Prima parte:

Faraonii si viata de apoi

Timp de mai bine de 1000 de ani , de la primele formule magice din ,,Textele piramidelor” si pana la marile carti sacre din Imperiul Nou , vechii egipteni s-au straduit , aproape obsesiv , sa exorcizeze multimea de pericole care ii ameninta pe cei morti in lumea de apoi . Din aceasta preocupare a lor pentru nemurire sau nemoarte , ca si din credinta care o susutineau, s-a nascut un a dintre cele mai tulburatoare literaturi religioase si funerare din toate timpurile .

Cei mai religiosi dintre oameni , cum ii considera Heordot pe egipteni , au despre moarte o conceptie foarte diferita de a noastra . Pentru ei exista doua tipuri de moarte : una biologica – de care nu scapa nimeni , chiar daca ea poate fi urmata de un ciclu nesfarsit de nasteri , morti, renasteri – si alta vesnica , aceasta din urma fiind cea mai de temut , caci ea inseamna nimicirea totala , reintoarcerea la nefiinta de dinaintea facerii lumii . De aceea ritualurile lor funerare , mumificarea , construirea unor morminte grandioase (Piramidele) , dar mai ales grija lor permanenta de a-l inzestra pe cel mort (in speta , faraonul) cu toate acele formule magice cu ajutorul carora sa poata strabate taramul mortilor , pentru a ajunge din nou la lumina , la viata (fie in imparatia zeilor celesti , fie in cea subpamanteana a lui Osiris , fie iar pe Pamant) , sunt tot atatea mijloace de de exorcizare a Mortii cu majuscula .

Textele piramidelor 41627fun64btb7t

Primele mari texte funerare apar gravate in mormintele regilor din Imperiul Vechi, in camera unde era depusa mumia faraonului sau pe culoarele piramidelor . Cele dintai scrieri de acest fel au fost descoperite de marele egiptolog A. Mariette in piramida lui Unas sau Onnes (2350 I .Hr .-2321 I . Hr . ) , ultimul rege din dinastia a V-a . Dar ele sunt cu mult mai vechi , ca dovada multiplele straturi de compunere si nivelurile unor limbi diferite . Folosite multa vreme oral , ele vor incepe de acum inainte sa fie consemnate , fixate prin scris pentru a li se perpetua eficacitatea .

Concret , textele piramidelor sunt niste compilatii de diverse formule magice (descantece) , dispuse pe peretii diferitelor incaperi ale apartamentului funerar, aranjate in functie de valoarea lor simbolica. Ele corespund unor liturghii (slujbe) ce se efatuau in timpul mumificarii regelui sau cu ocazia funeraliilor. Multe dintre aceste descantece , mai ales formulele de protectie si cele pentru ofrande , sunt gravate langa sarcofag , pentru ca defunctul sa fie ferit de pericole si sa-si poata recapata fortele in noua lume . Formulele referitoare la suirea la cer figureaza pe culoarul prin care se atinge vestibulul si care duce spre intrare . Sub spect formal textele piramidelor se deosebesc prin asa-zisele ,,texte-tu” , ,,texte-eu” si , mai rar, ,,texte-el” . In general , ,,textele-tu” contin dispozitii cu privire la ceea ce trebuie sa faca sau sa spuna raposatul , formulele magice fiindu-I deci oarecum dictate .Rezervate initial faraonului textele vor fi acaparate in curand de catre sotiile acestora , de reginele de la inceputul dinastiei a VI-a (2321 I. Hr. –2140 I. Hr. ) . In cursul anului 2000 , in mormantul sotiei lui Pepi I , Ankhesenpepi II , egiptologii francezi au descoperit hieroglife sacre de aceeasi factura , ingrijit gravate si pictate in verde – culoarea resurectiei . In perioada Imperiului de Mijloc (2022 I. Hr. –1650 I. Hr. ) , cand Egiptul se fragmenteaza in mai multe regate conduse de principi locali , in aparatul funerar intervine o schimbare majora : textele nu mai sunt fixate pe peretii mormantului ci pe aceia ai sarcofagelor .

Textele sarcofagelor

Viziunea asupra lumii de dincolo devine si ea mai complexa , la textele piramidelor (care aveau in vedere o supravietuire mai ales solare) adaugandu-se noi scrieri , destinate sa-I asugure mortului si alte tipuri de supravietuire . Cele mai multe dintre ele se ocupa de o tema devenita acum fundamentala :aceea a cartografierii lumii de dincolo . In vechile texte , aceasta era descrisa in termeni destul de vagi , vorbindu-se doar despre cer si despre marginile cerului , si cam atat . ut627f1464bttb

Topografia lumii de apoi , indeosebi in ,,Cartea celor doua cai”, se prezinta ca o descriere foarte amanuntita a locurilor pe unde va trece defunctul , fiecare cu pericolele si gardienii sai , tot atatea obstacole pe care va trebui sa le depaseasca in drumul sau spre nemurire. In aceiasi categorie de texte intra si ,, Cartea lui Shu” si ,,Cartea celor patru vanturi” , compozitii originale , independente , dar inserate in mijlocul altor texte funerare tocmai datorita presupusei lor eficacitati.

In general , toate aceste texte , oricat de diverse ar fi ele au una si aceiasi menire: sa-i redea mortului puterea necesara de a trece cu bine peste nesfarsitele piedici si pericole care il pandesc (in special al celor create de ape: un obstacol natural familiar in peisajul vietii egiptene , unde orice deplasare implica trecerea unui brat , a unui canal , a unui lac sau a unei balti). Alte texte reprezinta notatii precise ale unor topografii a lumii subterane. Aceasta obsesiva nevoie de precizie tradeaza o mare dorinta de eficacitate . Si in lumea de apoi , ca si pe Pamant , cunoasterea locurilor este esentiala . Teama de necunoscut (si ce pate fi mai necunoscut decat taramul Mortii , indiferent ca , strabaterea lui si trecerea cu bine a probei cantaririi inimii , urmeaza dobandirea vietii vesnice sau numai aceea a unei noi vieti) functioneaza si aici din plin. Dar cunoscand fiecare loc in parte , cu pericolul aferent , si cunoscand formula magica prin care va reusii sa treaca mai departe , sansele celui decedat de a scapa din imparatia mortilor , de a iesii la lumina si la viata cresc . Cu ocazia trecerii unui rau din lumea de apoi , mortul nu ,,vrajeste “, nu incanta sau descanta numai barcagiul , ci si barca , si nu barca in intregul ei , ci pe fiecare dintre cele dintre cele 50 de piese care o compun , numindu-le pe rand , atat pe numele lor comun , cat si pe cel mitologic , ceea ce pare de acum excesiv , chiar maniacal . Dar nu si pentru egipteni , care erau convinsi ca numai cunoscand numele exact al cutarei parti desemnate vor putea-o influenta in sensul dorit .