Ce ati facut cu copiii vostri?

[costel]

Multi parinti din zilele noastre nu mai comunica cu copiii lor. Se invoca stresul, lipsa de timp, plecarea in strainatate dupa un loc de munca, etc. Cercetarile scot in evidenta ca toti acesti copii prezinta grave tulburari afective, depresii cronice, introvertire, frica, agresivitate, anxietate, scaderea increderii in sine si incredere exagerata in persoanele din anturaj, sentimentul nejustificat de culpabilitate, abandon scolar sau chiar delincventa.

Cineva spunea ca daca Hristos ar fi acum misionar printre noi, nu ar mai spune "Nu va ingrijiti de nimic", ci "Ingrijiti-va de caminul vostru".

[gabriela8]

Devin si violenti, din pacate!

[coralina]

Nu sunt parinte insa cred ca ceea ce trebuie sa lasam deoparte in ziua de azi este "grija cea lumeasca". Doar atunci vom reusi sa ne vedem clar prioritatile: mantuirea si vietuirea intru Hristos a noastra si a familiei noastre. Restul ar veni de la sine, lipsa de comunicare ar fi inlocuita de discutii folositoare, lipsa de incredere in sine - de increderea in Hristos, anxietatea de bucurie, violenta de pace, si tot asa.
Insa e usor de spus.... mai greu e de facut.
Eu cred ca pe undeva s-au pierdut pe drum si niste instincte parintesti sanatoase, vedem in zilele noastre cu cata usurinta isi lasa unii parinti copiii in seama bunicilor si pleaca la munca in strainatate. Societatea contemporana este atat de impregnata de "comercial" incat omul alearga innebunit dupa "si mai mult" sau "si mai bine". Nu mai distingem clar intre nevoi si respectiv dorinte. Daca stai cu chirie, vrei casa ta, daca ai un apartament, iti trebuie casa "pe pamant", etc. E o competitie continua intre toti si toate si impresia pe care o lasa viata noastra e aceea a unui iures nebunesc si ametitor.

[aliscami]

[quote=coralina;239810]Nu sunt parinte insa cred ca ceea ce trebuie sa lasam deoparte in ziua de azi este "grija cea lumeasca". Doar atunci vom reusi sa ne vedem clar prioritatile: mantuirea si vietuirea intru Hristos a noastra si a familiei noastre. Restul ar veni de la sine, lipsa de comunicare ar fi inlocuita de discutii folositoare, lipsa de incredere in sine - de increderea in Hristos, anxietatea de bucurie, violenta de pace, si tot asa.
Insa e usor de spus.... mai greu e de facut.
Eu cred ca pe undeva s-au pierdut pe drum si niste instincte parintesti sanatoase, vedem in zilele noastre cu cata usurinta isi lasa unii parinti copiii in seama bunicilor si pleaca la munca in strainatate. Societatea contemporana este atat de impregnata de "comercial" incat omul alearga innebunit dupa "si mai mult" sau "si mai bine". Nu mai distingem clar intre nevoi si respectiv dorinte. Daca stai cu chirie, vrei casa ta, daca ai un apartament, iti trebuie casa "pe pamant", etc. E o competitie continua intre toti si toate si impresia pe care o lasa viata noastra e aceea a unui iures nebunesc si ametitor.

Asa este. Exact asa se intampla...suntemmereu nemultumiti de tot!!!

[windorin]

În prealabil postat de Marius22

Mai devreme sau mai tarziu, ca parinti, vom culege roadele petrecerii sau nepetrecerii a cat mai mult timp, cu folos, cu propriii copii. (...) Copiii au nevoie de modele sanatoase pe care sa le urmeze, si daca nu le gasesc in parinti, le vor cauta in alta parte. Altfel, exista toate sansele ca modele alese de ei, sa fie unele negative.

Bine spus.
Problema este ca nu doar parintii vor culege roadele educatiei oferite copiilor, ci intreaga lume. Un copil bun bucura si odihneste pe toti, oriunde, in vreme ce un copil "stricat" de parintii sai, va suferi mult oriunde si va obosi pe cei din jurul sau.

Avem nevoie de parinti sfinti.
Un parinte zicea ca lumea va tine atata timp cat o candela inca va mai arde in camara unei case de crestini.

[Irina CC]

În prealabil postat de windorin

Bine spus.
Problema este ca nu doar parintii vor culege roadele educatiei oferite copiilor, ci intreaga lume. Un copil bun bucura si odihneste pe toti, oriunde, in vreme ce un copil "stricat" de parintii sai, va suferi mult oriunde si va obosi pe cei din jurul sau.

Avem nevoie de parinti sfinti.
Un parinte zicea ca lumea va tine atata timp cat o candela inca va mai arde in camara unei case de crestini.

"Ceea ce-i mântuieşte şi-i înrâureşte spre bine pe copii este viaţa din casă a părinţilor. Părinţii trebuie să se dăruiască iubirii lui Dumnezeu. Lângă copii trebuie să devină sfinţi prin blândeţe, prin răbdare, prin iubire. Să pună în fiecare zi un nou început al bunei rânduieli, o nouă însufleţire, înflăcărare şi iubire pentru copii. Iar bucuria ce le va veni şi sfinţenia care îi va cerceta vor revărsa har asupra copiilor. De obicei, pentru purtarea rea a copiilor greşesc părinţii. Nu-i mântuiesc nici sfaturile, nici autoritatea, nici asprimea. Dacă părinţii nu se sfinţesc, dacă nu luptă, fac mari greşeli şi transmit răul pe care îl au înlăuntrul lor. Dacă părinţii nu trăiesc o viaţă sfântă, dacă nu vorbesc cu iubire, diavolul îi chinuieşte pe părinţi prin împotrivirile copiilor. Iubirea, unirea într-un suflet, buna înţelegere dintre părinţi este tot ceea ce trebuie pentru copii. Mare pază şi ocrotire."

Din cartea: Ne vorbeste Parintele Porfirie

(Sfantul Munte Athos)

De-as fi avut ochii deschisi in urma cu 25 de ani, sau chiar si mai incoace, 10-15 ani, tot nu era tarziu...Ne rugam acum, dar parca nu se clinteste nici o frunza in adierea rugaciunii noastre de parinti.
Doamne ajuta.

[kikyo_ea]

Eu propun sa ne sfatuim reciproc despre cum ar trebui sa ne crestem copilasii asa incat iubirea de Dumnezeu sa fie cea mai importanta valoare din viata lor (ma refer la scara valorilor). Sfaturi practice, lucruri marunte dar foarte importante pentru viata lor duhovniceasca.

[Ekaterina]

În prealabil postat de Irina CC

"Ceea ce-i mântuieşte şi-i înrâureşte spre bine pe copii este viaţa din casă a părinţilor. Părinţii trebuie să se dăruiască iubirii lui Dumnezeu. Lângă copii trebuie să devină sfinţi prin blândeţe, prin răbdare, prin iubire. Să pună în fiecare zi un nou început al bunei rânduieli, o nouă însufleţire, înflăcărare şi iubire pentru copii. Iar bucuria ce le va veni şi sfinţenia care îi va cerceta vor revărsa har asupra copiilor. De obicei, pentru purtarea rea a copiilor greşesc părinţii. Nu-i mântuiesc nici sfaturile, nici autoritatea, nici asprimea. Dacă părinţii nu se sfinţesc, dacă nu luptă, fac mari greşeli şi transmit răul pe care îl au înlăuntrul lor. Dacă părinţii nu trăiesc o viaţă sfântă, dacă nu vorbesc cu iubire, diavolul îi chinuieşte pe părinţi prin împotrivirile copiilor. Iubirea, unirea într-un suflet, buna înţelegere dintre părinţi este tot ceea ce trebuie pentru copii. Mare pază şi ocrotire."

Multumim pentru acest cuvant al Parintelui Porfirie, cat de mult m-am folosit de tot ce spune Parintele. Eram tentata sa cred ca autoritatea si pedeapsa au o mare importanta, dar citind textul de mai sus, am inteles ce conteaza cu adevarat.

[costel]

Cat de dureros, avem parte in zilele noastre de o campanie cu urmatorul mesaj: "Copil, caut timp. De petrecut cu parintii mei"

[delia31]

În prealabil postat de costel

Cat de dureros, avem parte in zilele noastre de o campanie cu urmatorul mesaj: "Copil, caut timp. De petrecut cu parintii mei"

Rugaciunea unui copil trist

“Doamne, în seara asta, te rog ceva special… Transformă-mă într-un televizor, ca să-i pot lua locul.

Mi-ar plăcea să trăiesc cum trăieşte televizorul în casa mea. Cu alte cuvinte, să am o cameră specială, unde să se reunească toată familia în jurul meu.
Fă să fiu luat în serios. Să fiu în centrul atenţiei, aşa încât toţi să mă asculte fără să mă întrerupă sau să discute.

Mi-ar plăcea să mi se dea atenţia deosebită care este acordată televizorului atunci când ceva nu funcţionează… Şi să-i ţin de urât tatei când se întoarce acasă, chiar şi atunci când vine obosit de la muncă.
Şi mama, în loc să mă ignore, să stea cu mine când e singură şi plictisită. Iar fraţii şi surorile mele să se certe ca să poată sta cu mine… Şi să distrez toată familia, chiar dacă uneori nu spun nimic.
Mi-ar plăcea să simt că lasă totul deoparte ca să stea câteva minute alături de mine. Doamne, nu-ţi cer prea mult. Doar să trăiesc cum trăieşte orice televizor.”