|
|
#1
|
||||
|
||||
Grade, tipuri si semne ale influentei demonice
Rareori un demonizat ajunge astfel dintr-o dată. Este o boală spirituală cronică, ce are gradele sau stadiile ei. Clasic, se descriu trei grade:
1-tentația demonică. Este puțin mai mult decât simpla tentație sau ispită. Simpla ispită este atunci când ți-e foame și atunci îți vine în cap gândul să furi o pâine. Este ceva care ține de natura umană. Dar tentația celui care începe să se pună sub influență demonică este: mai complexă de atât; mai perversă de atât; subiectul întârzie mai mult de atât. Ea tinde să devină tot mai monocordă: mereu aceeași specie de păcat îmi vine în minte. 2-obsesia demonică. Este etapa în care viața subiectului începe să graviteze în jurul păcatului. Nu mai este păcatul cel care îmi dă mie târcoale și mă atacă din când în când cu ispita lui. Rolurile s-au schimbat deja și eu sunt cel ce dau târcoale păcatului. Și o fac, dacă nu în mod continuu, cel puțin suficient de des încât comportamentul meu să aibă de suferit și semnele bolii să fie deja vizibile pentru un ochi inițiat și atent. De multe ori apar compulsii de tip magic, încă și mai des apare ceea ce poate fi ușor luat drept depresie psihogenă, mergând până la un risc suicidar. 3-posesia demonică este stadiul cel mai serios, mai spectacular și, de regulă, exorcismele se adresează subiecților aflați în acest stadiu. Demonul (sau demonii, că pot fi mai mulți) este deja internalizat și pune stăpânire pe majoritatea funcțiilor psihice, mai puțin asupra voinței, care, totuși, poate și ea suferi de un anumit grad de paralizie. Boala este evidentă chiar pentru un ochi neexpert, dar deosebirea dintre posesia demonică și psihozele care se pot manifesta asemănător necesită expertiză. În orice caz, în acest stadiu, posedatul (în tradiția răsăriteană numit energumen) nu se mai poate ajuta singur spre a ieși din această stare și are nevoie de ajutor. Mulți autori vorbesc despre un al patrulea grad: posesia perfectă. Aici, toate semnele oribile din stadiul precedent se remit aparent și cei din jur pot crede că persoana a redevenit "normală". Ceea ce s-a întâmplat, de fapt, a că demonul a preluat adevărata posesie, a trecut de domeniul psihic și se ascunde, acum, în nucleul cel mai profund al persoanei respective. O asemenea persoană profund posedată nu va mai arăta în exterior nimic spectacular, afară de împrejurări rare când este provocată: dar va trăi mereu pentru diavol, ducând întreaga viață în păcat, fără nici cel mai mic semn de remușcare sau de rușine. Adeseori asemenea persoane pot fi plăcute la înfățișare și, surprinzător, pot avea un comportament plăcut.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com Last edited by Mihnea Dragomir; 19.02.2011 at 23:26:39. Motiv: sublinieri |
#2
|
|||
|
|||
Citat:
|
#3
|
||||
|
||||
Da, seamănă dar se și deosebesc. Psihopatul nu are un istoric de pseudo-psihotic, ci a fost psihopat de la început. Pe urmă, rareori psihopații sunt persoane plăcute: le lipsește suplețea. Lumea fuge de psihopați. Cel aflat în posesie perfectă este seducător, uneori dovedind un adevărat magnetism. În sfârșit, dintre cele 9 (sau 10) feluri de psihopați, doar antisocialii suferă de o completă lipsă de simț moral, pe când toți posedații sunt astfel. La drept vorbind, aici ne apare o subtilă diferență. Lipsa de simț moral a antisocialului nu este ca aparenta lipsă de simț moral a posedatului: antisocialul nu are simț moral pentru că nu își pune problema. Moralitatea ? E o limbă străină pentru el. A fura este precum a mânca. Antisocialul este un malformat sufletește. El suferă de o lipsă a ceva, a unei facultăți a sufletului. O agenezie. Dimpotrivă, cel aflat în stadiu de posesie perfectă are simț antimoral, dacă se poate spune astfel. A fura nu este precum a mânca, ci precum a gusta o delicatesă mult dorită, savurată și pregătită. Posedatul este un denaturat sufletește. El nu suferă de o lipsă a unei facultăți, ci o are, cu semn schimbat. Schimonosită. Întoarsă, ciorăpește, exact pe dos.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com Last edited by Mihnea Dragomir; 20.02.2011 at 01:01:42. Motiv: completare, corectură |
#4
|
||||
|
||||
Citat:
1. Cred că este foarte greu, dacă nu cumva imposibil ca o persoană care deja a ajuns la stadiul posesiei să își mai dea seama în cât de mare măsură e influențată de diavol. Pentru asta există preoți și există duhovnic. Pe de altă parte, chiar preoții și duhovnicii ar trebui să aibă o anumită pregătire în această privință și să nu trateze asemenea situații cu superficialitate, după cum, din câte am înțeles, s-a făcut în cazul Tanacu. 2. Minunile protestanților vin de la diavol ? Posibil, dar nu putem să afirmăm asta la modul general, fără a risca două imprudențe într-o singură propoziție. Mai întâi, trebuie constatate, cercetate și confirmate acele minuni. Multe lucruri despre care se spune că sunt minuni, de fapt sunt fenomene naturale sau chiar rodul fraudei. În cercetarea miracolelor, Biserica Catolică are un mecanism foarte complicat, cu două furci caudine, atât la nivelul Bisericii Particulare unde pretinsa minune s-a petrecut, cât și la nivelul universal al Bisericii, unde același segment din Curie care se ocupă de sfinți se ocupă și de minuni. Întotdeauna se pleacă de la premiza că minunea nu a existat, poziție numită și "atitudine negativă". Nu ajunge ca cineva să declare că s-a vindecat, ci trebuie să fie vorba de o boală a cărei vindecare să fie inexplicabilă potrivit stadiului actual al științei, să fie confirmată de 4 dosare medicale (atât boala cât și vindecarea ei, fiecare dintre ele necesitând aviz al unor medici independenți cât și aviz al unor medici desemnați de Biserică), vindecarea să se petreacă instantaneu sau într-o perioadă foarte scurtă de timp, să existe martori și mărturii scrise. Din mii de dosare cu minuni, abia câteva pe an primesc certificarea Bisericii. Pe urmă, nu trebuie plecat de la ideea că tot ce vine de la protestanți vine de la dracul și că orice protestant suferă de posesie demonică. Schisma el o inspiră, fără doar și poate, rămânând de cercetat dacă acele eventuale minuni tot de la ucigă-l toaca vin. Dumnezeu, care și pe un măgar l-a făcut să profețească, desigur că poate să ofere anumite carisme și celor care rejectează Biserica Lui. El este capabil să transforme răul în bine, a făcut asta de atâtea ori ! 3. Posesia nu se vindecă prin simpla rugăciune. Mai întâi, cel cu adevărat posedat a încetat de mult să se mai roage, fiind într-o asemenea stare încât nici nu i-ar fi prea ușor să mai ducă o rugăciune la sfârșit. Este ca atunci când aș avea de dus o greutate mare, de care sunt covârșit. Nu o pot duce singur, am nevoie de ajutor. Dacă povara mea este o greutate materială, atunci am nevoie de ajutor material: oameni care să pună umărul, să pună priceperea lor și sculele lor. Tot așa e și dacă am o asemenea povară spirituală. Nu pot singur, am nevoie de ajutor. Umărul care mă ajută și îmi oferă ajutorul supranatural de care am nevoie este norul de martori al lui Dumnezeu. Priceperea este experiența exorcistului, iar sculele lui spirituale sunt cele ale Bisericii: obiecte sfințite, formule, devoțiuni. 4. Cum putem deosebi minuni făcute de Dumnezeu cu minuni făcute de diavol ? E mult de discutat aici. Subiectul e pasionant în sine și poate fi, uneori, util. Merită dezvoltat cu altă ocazie.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
#5
|
||||
|
||||
Citat:
Acuma, să obsevăm că, în unele cazuri mai rare, putem deosebi cu ușurință între minuni care vin de la Dumnezeu și minuni care vin de la diavol după felul de minune de care e vorba. Pentru aceasta, trebuie să plecăm de la o banalitate: diavolul știe mai multe decât noi și poate mai multe decât putem noi, dar nici nu știe, nici nu poate cât Dumnezeu. Cu alte cuvinte, el are posibilitate limitată de a face minuni, încât putem spune că unele minuni vin în mod sigur de la Dumnezeu judecând după natura lor. Astfel: -diavolul nu poate învia morții. Nu el, ci Altul este izvorul vieții. De aceea, dacă auzim de o minune de înviere (vorbesc de învieri reale, nu de iluzii de tipul spiritismului), atunci știm sigur că o astfel de minune vine de la Dumnezeu. Ea poate veni de la Dumnezeu, prin sfinții Săi, sau în mod direct. Iată unul dintre motivele pentru care Învierea este atât de importantă pentru noi: să îi învie pe alții, și sfinții pot, după cum citim în Actele Apostolilor. Dar să se învie pe El însuși, numai Dumnezeu în mod direct poate. De aceea, ceea ce sărbătorim la Paștile Domnului este dovada absolută a dumnezeirii Sale. -diavolul cunoaște evenimente din trecut, precum și acele evenimente din viitor care nu depind de libera voință a omului. Dar Dumnezeu singur poate cunoaște dinainte dacă oamenii vor alege binele ori răul și numai El cunoaște, în baza preștiinței Sale, cine se va mântui și cine va fi damnat. Știind aceste lucruri, să facem o aplicație. Să presupunem că cineva, un prezicător, ne spune că "în ziua X, un trăznet va cădea deasupra satului Y, lovind locuința unui om îmbrăcat în albastru". Ei bine, în ziua X, acest lucru chiar se întâmplă. Întrebare: o asemenea minune vine de la Dumnezeu sau de la diavol ? Răspuns: nu putem ști, doar din acest lucru: și Dumnezeu, și diavolul au acces la cunoașterea dinainte a unor evenimente naturale și amândoi au puterea de a-i inspira pe oameni. Acuma, să schimbăm un pic datele problemei. Să presupunem că e vorba nu de un trăznet, ci de o persecuție, iar cel care prezice ne spune că omul îmbrăcat în albastru va rezista torturii și îl va mărturisi pe Domnul până la sfârșit. De data aceasta, putem ști cu siguranță că o astfel de minune vine de la Dumnezeu, fiindcă El singur știe dinainte în ce fel aleg oamenii și dacă ei vor muri în stare de grație sau în stare căzută. Cu limbajul lor greoi și complicat, teologii ar rezuma acest prim criteriu de deosebire în fraza: "diavolul are capacități praeter-naturale, dar nu supra-naturale".
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
#6
|
|||
|
|||
intrebare
E oare posibil ca acelasi individ, acum sa aiba ganduri bune, serioase, de la Sfantul duh, apoi peste o jumatate de ora totul sa se naruie, de parca altcineva a pus stapanire pe mintea si pe sufletul lui? Cum s-ar putea explica fenomenul? A fost spiritul cel rau putin plecat si apoi s-a intors acasa? (glumind); sau aceeasi persoana are mai multe personalitati?
Fara suparare, daca as sti ca tot ce gandesc, spun si fac rau este influenta unui spirit malefic, m-as simti mai putin vinovata, dar daca nu e asa si spiritul ala rau sunt chiar eu? |
#7
|
||||
|
||||
Psihopatiile acestea mai sunt numite tulburari de personalitate.Ele debuteaza in copilarie,se cristalizeaza in adolescenta si se mai diminueaza spre varsta a treia.
Prin psihoterapie se pot aduce ameliorari,insa nu se pot reduce decat intr-o mica proportie. In general sunt lipsiti de empatie,nu constientizeaza ca au o problema,de multe ori neajungand decat extrem de rar,posibil in cazuri limita sau la insistenta vreunui membru al familiei sa ceara ajutor. Exista multe tulburari de personalitate si de multe ori se asociaza intre ele. Nu toti indivizii cu tulburare de personalitate de tip antisocial devin si criminali. In general,cei care ajung la gesturi extreme de acest tip,au suferit in copilaria lor cel putin un eveniment traumatic ce i-a marcat si le-a schimbat cursul vietii,iar daca veti rascoli in istoricul criminalilor in serie vi se va confirma acest lucru.
__________________
Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch?v=pG52f...&feature=share |
#8
|
||||
|
||||
S'ar putea sa avem de pierdut, analizand lucruri care nu ne sunt de folos.
Precum celor preocupati de secrete, masonerie si conspiratii incepe sa li se schimbe mintea, asa si celor preocupati de diavoli. Din ce in ce mai mult, imi dau seama de puterea diavolului asupra celor slabi dintre noi. Cel mai mult, diavolul are mare putere in cei care urasc, care tin minte raul si care ii jignesc pe toti. Cu fiecare patima in care cadem, diavolul castiga teren in inima noastra. Sa ne fereasca Bunul Dumnezeu de viclenia necuratilor, in fata carora (de unii singuri) suntem mult prea slabi. Deci, sa cautam in directia opusa o cat mai buna cunoastere si asezare in bine. Diavolul stie prea bine ce are de facut. Sa aflam si noi ce avem de facut. Sa nu ne aratam mai putin ravnitori decat diavolul, care nu se odihneste nicicand de a face rau.
__________________
"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." (Ioan 13,35)
"Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii." (Matei 12,36) Last edited by windorin; 14.04.2011 at 10:14:19. |
#9
|
|||
|
|||
Din ce am citit eu, situatile care i-au marcat au fost legate mai mult de relatia cu mama.( maltratati de mama, ignorati de mama, neiubiti e mama, obligati de mama sa asiste la concubinajele ei etc.)
|
#10
|
||||
|
||||
Citat:
In anumite cazuri da,insa nu se poate generaliza.Iti dau ca exemplu cazul lui Richard Ramirez,unul dintre cei mai terifianti criminali in serie,nascut si crescut intr-o familie catolica foarte stricta.In acest caz tatal a fost cel care l-a maltratat,totul coroborandu-se cu influenta unui var al lui Ramirez,pasionat de ororile Vietnamului,care sfarseste prin a-si ucide sotia sub ochii lui Ramirez. http://truecrimes.wordpress.com/2007...chard-ramirez/ Am urmarit deasemenea un interviu cu Ramirez,care pe mine m-a uimit.Aproape ca nu ai spune ca acest tanar carismatic si inteligent ar fi capabil de astfel de grozavii daca nu ai privi in ochii lui si nu ai vedea acea sclipire aproape demonica. Acum ceva timp vorbeam de conceptul de "umbra" din noi,faptul ca ne reprimam partile negative,refuzam sa le recunoastem si atunci ele pot iesi violent la suprafata atunci cand controlul este pierdut. Insa exista si cazuri in care oamenii nu mai pot vedea decat partea negativa din ei,ajungand sa respinga aproape tot ceea ce este pozitiv. Cred ca persoanele precum acest criminal in serie exact asta fac:se identifica cu raul,el spune la un moment dat ca "sunt rau,nu 100 %,dar sunt rau" si ca a renuntat cu mult timp in urma la iubire si fericire din motive pe care nu doreste sa le discute. In lumea lor interioara,ei sunt justificati pentru ceea ce fac,de aceea nici nu au mustrari de constiinta.Si Ramirez spune "criminalii in serie fac la o scala mai mica,exact ceea ce face guvernul la o scala mai mare" si ca asta este lumea in care traim... Mi-a atras atentia si faptul ca atunci cand a fost intrebat cine este...a avut un lung moment de tacere,framantare interioara,dupa care a raspus..."doar un tip". Acesta este interviul luat lui: http://www.youtube.com/watch?v=F4u2F1lh6Fc Parerea mea personala este ca oricat de dramatic ar sta lucrurile,nu cred ca cineva isi poate pierde absolut orice urma de bunatate si umanitate din el si ca tot acest rau nu este altceva decat un sistem de aparare ce acopera o suferinta fara margini a respectivei persoane.Acest rau este in realitate o boala a sufletului si a mintii,insa eu cred ca daca cineva si-ar pune problema,o parte din acesti oameni ar putea fi recuperati intr-un anumit procent. Din pacate,insa,majoritatea specialistilor se axeaza doar pe ajutorul dat victimelor,nu si pe cel dat faptuitorilor.
__________________
Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch?v=pG52f...&feature=share Last edited by heaven; 14.04.2011 at 10:59:00. |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Grade de rudenie | costel | Nunta | 83 | 28.10.2016 09:17:56 |
Crezi în semne? | metafora | Generalitati | 30 | 21.01.2012 13:37:39 |
grade de rudenie | anita86 | Generalitati | 7 | 12.11.2009 23:58:10 |
moartea patriarhului cu semne de intrebare | body282004 | Secte si culte | 9 | 01.10.2008 17:45:03 |
semne | silana | Generalitati | 77 | 04.08.2008 21:21:55 |
|