|
|
#1
|
|||
|
|||
Fericirea...
Cugetand acum cateva zile la cele sfinte si la om, am ajuns sa imi pun o intrebare: Este un pacat sa fii fericit (in sensul de vesel, spontan, saltaret, ca fel de a fi) ?
Eu de felul meu sunt o fire sociabila dar trista, ganditoare si foarte multi oameni imi zic mereu ”De ce esti mereu posomorat?”, ”Ce ai de esti suparat tot timpul?” ... exista oameni care au mereu un zambet pe buze si sunt mai mereu veseli ... este un pacat? Eu stau mai mereu posomorat pt ca socotesc ca nu prea am motive pt care sa fiu fericit ... la cate prostii am facut la viata mea, si daca uit pt o clipa de prostiile mele, imi aduc aminte de nefericitele gafe ale altor oameni din jurul meu, mai ales oameni dragi, si ma intristez iar pentru ei ... si apoi ma gandesc ... oare monahii care se roaga fara intrerupere sunt fericiti? Cel putin in viata asta nu par ... Cat despre mine eu aproape mi-am insusit tristetea asta ca parte din personalitatea mea... insa nu stiu daca e bine ... Va cer asadar sfatul. Va multumesc dinainte. |
#2
|
||||
|
||||
__________________
"A fost întrebat avva Ammona ce este calea cea strâmtă și îngustă, și a zis: calea strâmtă și îngustă înseamnă a-ți struni gândurile, și a-ți nimici voia ta, de dragul lui Dumnezeu. Asta înseamnă „iată noi am lăsat toate și ți-am urmat Ție“ (Matei, XIX, 27.)." (Despre avva Ammona, Patericul Egiptean) |
#3
|
|||
|
|||
Este important sa nu ne lasam oarecum in voia lucrurilor spunand, firea e de vina. Am o fire vesela, am o fire posomorata. Uneori firea trebuie schimbata, trebuie indreptata. Un chip posomorat, la limita depresiei, cu siguranta, nu se intemeiaza doar pe vederea propriilor pacate sau pe binele inca nerealizat. La fel, o veselie debordanta, ce da in manifestari penibile, iarasi nu arata a veselie intru totul curata.
Sa nu uitam faptul ca aceste stari sunt molipsitoare (le imprimam in semeni sau le primim de la ei). Cunosc persoane care imi lumineaza chipul, si ma fac sa zambesc, fara a spune bancuri sau glume, fie ele si nevinovate, ci numai prin prezenta lor, prin cateva cuvinte ziditoare de suflet. Mai mult, cred ca exista un timp pentru fiecare dintre aceste manifestari, dar niciuna din ele nu trebuie sa ne aduca vatamare sufleteasca nici noua, nici semenilor nostri. Last edited by Marius22; 06.02.2012 at 14:44:50. |
#4
|
||||
|
||||
"Stiti care-i cea dintai haina pe care o primeste cineva care se face calugar, la slujba calugariei? Unii dintre dvs. ati vazut desigur o slujba de calugarie si ati observat ca cel care se prezinta la calugarie se prezinta intr-o haina alba, care se numeste a veseliei: Fratele nostru (i sespune numele) se imbraca in haina veseliei. Ce inseamna asta? Ca fondul vietii calugaresti trebuie sa fie veselia,VESELIA CONSTIINTEI LEGATURII CU DUMNEZEU. SI ASTA NE-O PROCURA CREDINTA NOASTRA SI RANDUIELILE CREDINTEI.
FARA RANDUIELILE CREDINTEI NOASTRE NU EXISTA ORTODOXIE, IAR FARA ORTODOXIE NU EXISTA O BUCURIE DIN ORTODOXIE. Poate exista o bucurie din altceva, dar bucuria in ortodoxie neaparat este in legatura cu slujbele Bisericii noastre si cu temeiurile de gandire si de simitre pe care ni le dau randuielile de slujba ale Bisericii noastre.... Sfantul Isac Sirul spune ca rugaciunea este o bucurie care inalta multumire." (Par. Paraian, "Ortodoxie si bucurie", in Ospatul credintei, 2006).
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. |
#5
|
|||
|
|||
Citat:
Intre un calugar trist si posomorit ,si un om bucuros,care da slava lui Dumnezeu,cel care se bucura e mai aproape de Dumnezeu. Caci pustinicia nu e desavarsita decat cand e dublata de fericire ,chiar de ar fi fericirea ochilor care isi plang pacatele |
#6
|
|||
|
|||
Citat:
|
#7
|
|||
|
|||
Si eu sunt la fel dar nu cred ca e bine. Am observat ca, paradoxal, cugetarea autentica la nevrednicia noastra si la multa rabdare si iubire a lui Hristos, desi e o cugetare care implica un anumit chin, ofera un soi de liniste launtrica, un inceput de nadejde...chinul nu e desfigurant ci creator, ne creaza pe noi insine, incepe sa miste sufletele noastre care zac precum niste cadavre. De aceea, cred ca atunci cand vom ajunge cu adevarat la aceasta cugetare cei din jur vor putea observa daca nu veselie macar o anumita liniste pe chipurile noastre. Stiu ca cei din jur nu trebuie sa ghiceasca amaraciunea luptelor pe care le avem cu patimile si pacatele noastre.
|
#8
|
||||
|
||||
Petru,depinde mult si de starea launtrica,nu numai de cea exterioara care o afiseaza fiecare om (fie ea vesela sau trista). Domnul nostru Iisus Hristos a zis: "Fericiti cei ce plang..."
Multi nu prea talcuiesc cum trebuie acest text. Doamne-ajuta! |
#9
|
|||
|
|||
De ce sa fii trist cand Hristos e cu tine? :-)
|
#10
|
|||
|
|||
Nimeni nu poate spune ca emana fericire daca e ros de neputinta de a iubi. Nu suntem fericiti cat timp nu-L iubim pe Dumnezeu, iar fata de aproapele ne aratam indiferenti sau chiar dusmanosi.
Dar avem nadejdea unirii cu Hristos, Cel ce ne da puterea implinirii poruncii dragostei, nu pierdem speranta dobandirii fericirii adevarate. |
Tags |
fericire viata |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Fericirea cea adevarata ! | cristiboss56 | Pocainta | 15 | 24.07.2013 22:50:04 |
Fericirea.....doar un mit aici pe pamant?? | lumyclau | Generalitati | 12 | 20.09.2012 14:55:57 |
Paradoxul suferintei. Fericirea de a fi prigonit pentru dreptate | Rodica50 | Intrebari utilizatori | 0 | 26.01.2011 12:01:34 |
fericirea | iuda | Generalitati | 40 | 14.09.2007 22:11:23 |
FERICIREA | sofiaiuga | Generalitati | 8 | 30.03.2007 17:24:11 |
|