|
|
#1
|
|||
|
|||
Razboiul nevazut!
In razboiul spiritual si nevazut intra fiecare crestin chiar din ceasul botezului si fagaduintei sale in fata lui Dumnezeu de a lupta in acest razboiu si a muri pentru numele Lui dumezeiesc.
Vrajmasii netrupesti si nevazuti ai nostrii sunt diferitele pasiuni si dorinti ale carnii, pacatului si demonului si care zi si noapte nu inceteaza a lupta impotriva noastra. Ostasii care au sa se arunce in aceasta lupta sunt toti crestinii. Conducatorul lor este Domnul nostru Iisus Hristos, insotit de toti coloneii si capitanii Sai, adica de toate cetele ingerilor si sfintilor. Campul de bataie si terenul in mijlocul caruia are loc acest razboiu este inima noastra si toata natura launtrica a omului. Durata razboiului este toata viata noastra. Iubite frate, adu-ti aminte ca la Sfantul Botez ai fagaduit sa renunti la tine, la faptele tale, sa lupti impotriva lui Satan, impotriva lucrurilor, lucrarilor, ingerilor si pompelor lui, care sunt : iubirea de placeri, de marire, de argint si de alte pofte. De aceea, cat iti este cu putinta lupta sa-l infrangi, sa-l supui pe deplin. Si care-i rasplata ce o vei primi pentru aceasta victorie ? Nu-i numai una, ci sunt multe si mari. Auzi-le, cuvant cu cuvant, dela Dumnezeu, din gura Lui, fagaduite tie in sf. Apocalipsa : " Celui ce va birui ii voi da sa manance din pomui vietii care este in mijlocul Raiului lui Dumnezeu " ( 11, 7 ); " nu va fi rapit de a doua moarte " ( II, 11 ); " el va manca din mana cea ascunsa, si-i voi da piatra alba si-n piatra nume nou scris, pe care nimeni nu-l stie, ci numai cel ce-l ia " ( II,17 ); " si putere peste neamuri si-i voi da steaua de dimineata " ( II. 26, 28 ); sa seada cu mine in scaunul meu " ( III, 21 ); " si va vedea cer nou si pamint nou " ( XXI, 1 ). Vezi dregatoriile ? Vezi cinstirile si onorurile ? Vezi coroanele nevestejite pregatate pentru tine ? Frate, nu te lasa, ci invinge pe cel rau. Ce parere aveti de razboiul nevazut? Cum se desfasoara acest razboi in viata de zi cu zi? Si cum sa invingem in acest razboi? |
#2
|
||||
|
||||
Războiul nevăzut trebuie să îl purtăm cu acești trei dușmani: diavolul, noi înșine și lumea.
-diavolul: el nu vrea ca noi să ne bucurăm de slava de care el s-a bucurat odată, dar a pierdut-o. Așa cum vedem că fac și unii oameni răi, el nu se mulțumește cu căderea lui, ci vrea să îi antreneze pe cât mai mulți în căderea aceasta. Are felurite tehnici, dintre care cea predilectă este sugestia diabolică. -noi înșine: aplecarea noastră spre păcat, dată de natura noastră îmbolnăvită de neascultare. Patimile noastre, gândul nostru scurt, care mai mult de burtă nu țintește. Goana după imediat. -lumea: nu e vorba de lume cu frumusețile ei, ci de lumea plină de false învățături, de falși prieteni, dintre care unii ne spun că nu există Dumnezeu, alții că există, dar nu a spus ceea ce a spus. Că Biserica e o invenție, ori altele de felul acesta. Prin erorile lor, ca și prin exemplul lor rău, ne pot abate de la drumul nostru. Dacă i-am identificat pe cei trei dușmani ai noștri, să vedem acum unde anume se desfășoară lupta nevăzută. Teatrele de luptă sunt tot în număr de trei, în această ordine: noi înșine, Biserica și lumea. -lupta din noi înșine, războiul cel interior, este cea cu care trebuie început. Rostul ei este de a ne converti, adică de a ne transforma în Cristos. Golindu-ne de noi și umplându-ne de El vom fi adăpați la apa cea vie. Nu există "om nou", decât omul în Cristos. -lupta din Biserică înseamnă că trebuie să fim, fiecare la locul nostru, agenții prin care Cristos realizează indefectibilitatea (=nepierirea) Bisericii. Să îi întărim pe frații noștri. Să îi ajutăm pe cei mai slabi. În special în cazul nostru, al laicilor: să creștem copii cu iubire pentru Tatăl lor, care este în Cer, și pentru Maica lor, Biserica. -lupta din lume înseamnă să facem în așa fel încât Cetatea Oamenilor să fie Cetatea lui Dumnezeu. Când spunem "lume" nu spunem "mapamond", ci spunem: familia noastră, serviciul sau școala noastră, strada noastră, orașul și țara noastră. Pentru ca lumea toată să Îl încoroneze pe Împăratul nostru, trebuie ca mai întâi El să fie încoronat în aceste locuri mai mici.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
#3
|
||||
|
||||
Citat:
Har, smerenie si jertfa de sine.
__________________
Făcutu-ți-s-a ocara ca și lauda, paguba precum câștigul și străinul ca fratele? Cum nu înțelegeți că nu despre pâini v-am zis? Ci feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor! (Matei 16:11) Omul deține atâta Adevăr câtă Iubire dăruie. |
#4
|
|||
|
|||
C.S. Lewis folosea într-una din cărțile sale o comparație foarte sugestivă. În mare, aceasta suna cam așa:
Lumea este un câmp de luptă între Dumnezeu și diavol. Până la întruparea lui Dumnezeu, în persoana Mântuitorului Isus Cristos, diavolul a stăpânit câmpul de luptă; a ocupat ca un cuceritor și uzurpator țara pe care Dumnezeu o crease pentru oameni; a murdărit Creația și l-a alungat pe stăpânitorul de drept din țara sa și din sufletele oamenilor. Venirea Mântuitorului pe Pământ poate fi asemuită cu un desant în spatele liniilor inamicului. În urma acetui desant, s-a format o mică mișcare de rezistență - Biserica - un grup de partizani care au încurajarea Generalului lor, care a condus personal desantul, că vor reuși să-și elibereze țara de sub inamicul cotropitor. Noi toți facem parte, cel puțin formal, din această mișcare de rezistență, și avem datoria să luptăm pentru a lua înapoi țara noastră - atât pământul cât și sufletul nostru - de la diavol. |
#5
|
||||
|
||||
Citat:
În comparație cu simplul păcătos, cu cel care nu a început nici o luptă, nici interioară, nici exterioară și spune "despre ce război nevăzut vorbești dumneata, că nu văd nimic !", fariseul își îngreunează situația. Motivul este arătat în Carte: cu aceleași criterii cu care judecăm, vom fi judecați.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
#6
|
||||
|
||||
Ceea ce este mai grav este ca multi dintre noi nu isi dau seama si nu identifica cel cu care se razboieste.
Adica daca se razboieste cu diavolul el spune ca se razboieste cu lumea nerecunoscand-l pe diavol. Daca se razboieste cu el insusi spune ca se razboieste cu lumea. Tot timpul si aproape intotdeauna altcineva e de vina si nu identifica corect adversarul. Si atunci nici el nu riposteaza corect. Eu am fost in aceasta stare 20 ani. Intotdeauna lumea a fost in razboiul meu, asa vedeam, dar de fapt in razboiul meu au fost toate trei: diavolul, lumea si eu. Si asa sunt multi. Auzim deseori: seful e rau, prietenul m-a tradat, nu imi merge bine, X mi-a pus gand rau, sotul e rau sau sotia, prietenii il trag in jos, anturajul il strica si asa mai departe. Daca am identifica in noi unde gresim si apoi ne-am impotrivi duhului lumesc si diavolului toate cele rele ar disparea. Doamne ajuta!
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
#7
|
|||
|
|||
1.6. Din gândurile diavolesti
Toată lupta Bisericii si, deci, a crestinilor este lupta cu diavolii, fiindcă ei sunt izvorul a toată răutatea si mai ales cei care fac răul. DiaVolul numai ne ispiteste, el nu are nici o putere de a ne face rău, cât trăim în această viată pământească. Diavolii au atâta putere asupra noastră, câtă le dăm noi. După căderea lui Adam si a Evei din Rai si pierderea comuniunii harice cu Dumnezeu, diavolii pot să vorbească sufletului omenesc prin gândurile păcătoase. Demonii ne îndeamnă prin gânduri la păcate, dar nu ne pot obliga să păcătuim. Au puterea de a ne însela, de a ne duce în eroare prin gândurile pe care ni le insuflă. Satana pierzând, prin mândrie si blestem, constiinta dumnezeiască a ajuns nestiutor. De aceea, nu poate sti de la sine ce să facă, ci vede ce face Dumnezeu ca să ne mântuiască si se sileste să facă cele contrare, ca să ne piardă. Astfel, împotriva proorocilor a ridicat prooroci mincinosi, împotriva legii - fărădelegea, împotriva virtutilor - patimile si păcatele, împotriva credintei - necredinta, hula si erezia. Toti diavolii se luptă să întunece mintea noastră prin pofte, mânie si mândrie si apoi ne transmit gândurile cele rele si fac pe oameni să săvârsească lucruri pe care numai cei iesiti din minti le-ar putea face. Când mintea se luminează de darul Sfântului Duh, oamenii se rusinează de cele făcute si de ei însisi. De aceea, Sfintii Părinti ne învată să nu actionăm niciodată când mintea noastră este întunecată de pofte, mânie si mândrie. Viclenii diavoli ne războiesc cu încercările pe care ni le aduc, îndemnându-ne fie să spunem, fie să facem ceva necuvenit, iar dacă nu reusesc ne îndeamnă să aducem multumire plină de mândrie lui Dumnezeu. Viclenii diavoli se pot retrage pentru o vreme, ca neglijând noi niste patimi mari, pentru că le socotim mici, să le facem boli de nevindecat. Ei ne silesc fie să păcătuim, fie să judecăm pe cei care păcătuiesc. Pe cei ce nu au cunoscut păcatul, viclenii diavoli îi îndeamnă să facă numai o încercare si apoi să înceteze. Pe cei care au păcătuit,îi războieste cu amintirea păcatului, pentru a cădea iarăsi. Diavolul slavei desarte poate transmite unui frate gânduri pe care să le descopere apoi altui frate, iar acesta să spună apoi fratelui cele ce sunt în inima lui, crezând că este văzător cu duhul (diavolesc). Demonii stiind că oamenii iubesc adevărul, se îmbracă în haina dreptătii si astfel toarnă prin gânduri otravă în sufletul lor. Astfel a înselat satana pe Eva, spunându-i cuvinte ce nu erau ale lui, ci ale lui Dumnezeu, dar amestecându-le cu minciuna (Facerea 13,1). Satana se străduieste să ne facă să credem că tot ce ne învată el este bine. Ne sopteste la ureche: "Nu vezi că ai dreptate? Te-a jignit! Răzbună-te." De multe ori diavolul ia chipul celui cu care te-ai certat, făcându-te să te lupti cu el, în imaginatia ta. Astfel, îti întăreste prin sugestie si energie vointa (Psalm 62,4) si de cele mai multe ori nu-ti poti stăpâni mânia si ura când te întâlnesti cu persoana cu care te-ai certat si te răzbuni. Diavolul mândriei înaltă pe om până la Cer si de acolo îl aruncă în fundul Iadului. Istoria mândriei omenesti se rezumă la diversele moduri în care oamenii s-au lăudat cu lucrările lui Dumnezeu si s-au pus în locul Lui. Vicleanul diavol învată pe oameni să mintă cu gândul, cu cuvântul si cu felul lor de viată. De multe ori cei aflati sub inspiratia lui nu-si dau seama că mint si că sunt condusi de diavoli. Si mai grav este când astfel de oameni sunt investiti cu functii politice si sociale. Sursa: Razboiul crestinilor cu diavolii, p.6-7 |
#8
|
|||
|
|||
Citeste "Razboiul Nevazut" de Sf. Nicodim Aghioritul.
Eu am descarcat-o de pe http://arhiva-ortodoxa.info/ (cu right click.. te descurci tu) :) |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
"Razboiul nevazut" e o absurditate catolica!E contraindicata! | mihailt | Despre Biserica Ortodoxa in general | 19 | 10.12.2013 23:36:08 |
razboiul | mithrandir | Generalitati | 6 | 10.08.2009 16:58:28 |
Razboiul nevazut cu gandurile | Florin-Ionut | Pocainta | 17 | 23.05.2009 16:07:39 |
Razboiul din Georgia | mirelat | Stiri, actualitati, anunturi | 14 | 14.08.2008 08:08:00 |
Razboiul Nevazut | Mikhael | Resurse ortodoxe on-line | 1 | 20.08.2007 17:48:44 |
|