![]() |
![]() |
|
|
#1
|
||||
|
||||
![]()
"Extra Ecclesia nulla salus" este o veche dogmă a Bisericii. În această formulare ("Nu există salvare în afara Bisericii") se pare că aparține Sf Ciprian. Un foarte recent articol pe această temă a apărut pe blogul francofon "Disputationes theologicae" aici:
http://disputationes.over-blog.com/a...-61363606.html Pe scurt, acest prim articol despre care înțelegem că deschide o întreagă serie, amintește principalele interpretări posibile ale acestei dogme, spectrul fiind cuprins între o interpretare strictă, și anume că apartenența formală la Biserica Catolică este condiție a mântuirii și o interpretare lărgită, care se bazează pe ideea că "sufletul Bisericii" trece dincolo de granițele vizibile ale Trupului Mistic al lui Cristos.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
#2
|
|||
|
|||
![]()
E ca si cand am spune, ca unica conditie a mantuirii ar fi botezul... Ori noi stim ca botezul e doar prima conditie.
Si apoi, Sf. Ciprian se referea la Biserica Catolica de dinainte de Marea Schisma, nu?!? |
#3
|
||||
|
||||
![]()
Credeam ca Sf. Augustin a spus Extra Ecclesiam nulla salus.
Sf. Ciprian a spus (citez din memorie ceva ce am citit in engleza): Nu poti sa-L numesti pe Dumnezeu Tata daca nu o ai pe Biserica Lui drept mama.
__________________
„Mare ești tu, Doamne, și preavrednic de laudă (…) Căci pentru tine ne‑ai creat și neliniștită este inima noastră până sa-si afle odihna in tine.” (Sfântul Augustin). |
#4
|
|||
|
|||
![]()
Les non-catholiques sont-ils « membres » de l’Eglise ?
Da' cine s-a desprins din biserica adevărată ? Te pomenești că fac și ei Proscomidie ! Te pomenești că au revenit la adevăratul Crez ! Te pomenești că sunt "aproape" ortodocși și nu știu cum să mai facă să slujească cu ortodocșii ! "Fraților" nu este decât o singură biserică : Creștin-Ortodoxă ! |
#5
|
|||
|
|||
![]()
Probabil e adevarat ce ziceau cei doi sfinti, nu exista mantuire in afara Bisericii, adica a Bisericii Ortodoxe. Pentru ca nici inainte de venirea lui Iisus nu s-au mantuit oamenii pana sa nu ajunga Mantuitorul sa-i scoata din Iad. Si erau multi oameni sfinti.
|
#6
|
||||
|
||||
![]()
EENS, fiind o dogmă care a început a se cristaliza în perioada Bisericii Nedespărțite, mai precis în vremea Sfinților Părinți (cu susținere în Tradiție și în Scriptură) este firesc să fie împărtășită atât de ortodocși, cât și de catolici. Desigur, ei nu vor cădea prea curând de acord asupra a ceea ce se înțelege prin Biserică. Evident, Biserica lui Cristos este Biserica Ortodoxă în ochii ortodocșilor și este Biserica Catolică în ochii catolicilor. Și la ortodocși, din câte am observat, există aceleași două interpretări ale acestui principiu: o interpretare riguroasă și o interpretare lărgită.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
#7
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
Conform acestei mărturisiri de credință nimeni nu este mântuit sau nu are mântuire în afara Bisericii universale în care Iisus Hristos este preotul și jertfa. Mântuirea este adusă prin botez, și mai precis prin botezul în apă. Rămâne însă sentința categorică a acestui conciliu al latinilor că în afara Bisericii universale a lui Hristos nimeni nu este mântuit sau nu are mântuire. |
#8
|
|||
|
|||
![]()
O altă mărturie romano-catolică asupra faptului că în afara Bisericii nu există mântuire este la Conciliul de la Vienne (1311-1313) sub papa Clement V, sinod considerat deasemenea ecumenic, cu autoritate pentru romano-catolici.
Citat:
|
#9
|
|||
|
|||
![]()
Însă dintre toate pronunțările Bisericii Romano-Catolice cu privire la fptul că în afara Bisericii nu există mântuire, cea mai "grea" dintre toate are loc la Conciliul de la Florența (1439), sub papa Eugeniu IV, conciliu general considerat de asemenea ecumenic și cu autoritate maximă în Biserica Romano-Catolică.
Citat:
În această pronunțare de maximă autoritate a Bisericii Romano-Catolice, se exprimă credința că aceia care sunt în afara Bisericii Catolice, nu doar păgânii dar și evreii, ereticii și schismaticii nu pot avea părtășie la viața veșnică și vor merge în focul veșnic care a fost pregătit pentru diavol și îngerii lui, dacă nu sunt uniți cu Biserica Catolică până la sfârșitul vieții lor. Nimeni nu poate fi mântuit, nici chiar dacă și-ar fi dat viața (sângele) în numele lui Hristos, dacă nu a perseverat în sânul și unitatea Bisericii Catolice (adică a acelei Biserici al cărei păstor suprem (văzut) este papa, succesorul sfântului Petru). Din acest decret se poate vedea foarte bine și delimitările Bisericii Catolice; din Biserica Catolică nu fac parte nici păgânii (între care se includ și islamicii, mahomedanii), nici iudaicii, nici ereticii și nici schismaticii. Toți acei păgâni, iudaici, eretici și schismatici care nu s-au unit cu Biserica Catolică până la sfârșitul vieții lor și care nu au perseverat în sânul și unitatea Bisericii Catolice nu pot avea parte de viața eternă, nu se vor mântui, ci vor merge în focul cel veșnic pregătit pentru diavol și îngerii lui. Ca o curiozitate pentru amatori, la Conciliul de la Florența religia islamică este denumită secta abominabilă a lui Mahomet. Last edited by Savonarola; 25.09.2011 at 09:07:37. |
#10
|
|||
|
|||
![]()
O altă definție sau mărturisire a acestei credințe a Bisericii Catolice este prezentă în celebra bulă "Unam Sanctam" a papei Bonifaciu VIII promulgată la 1302.
Citat:
Citat:
După cum se poate vedea, în această bulă, care este considerată ex-cathedra și prin urmare este considerată infailibilă, papa Bonifaciu VIII nu doar că afirmă clar că în afara Bisericii Catolice nu există mântuire și nici ștergere a păcatelor, dar afirmă și că este absolut necesar pentru mântuirea fiecărei ființe umane ca aceasta să fie supusă a Pontifului Roman. Acestea sunt deci câteva decrete sau mărturisiri ale Bisericii Romano-Catolice asupra dogmei că în afara Bisericii nu există mântuire, prezente deci în documente de maximă autoritate ale Bisericii Romano-Catolice, la Concilii Ecumenice (pentru ei) și în bule papale, toate aflate sub spectrul infailibilității: Conciliul IV Lateran (1215) Bula Unam Sanctam (1302) Conciliul de la Vienne (1311-1313) Conciliul de la Florența (1439). Aceasta este dogma romano-catolică despre care se spune că a fost contrazisă la Conciliul II Vatican în Constituția Dogmatică asupra Bisericii, "Lumen Gentium", paragraful 16. |
|