Cand boala loveste!

[Laura Andreea]

Salutari tuturor membrilor forumului. Sunt noua pe acest site si recunosc,spre rusinea mea,ca am ajuns aici aflandu-ma la capatul puterilor. Aleg sa scriu pentru a-mi mai usura sufletul si a gasi o cale de face alegerile bune.
Va scriu deoarece sunt la pamant cu moralul. Prietenul meu,iubitul meu (spuneti-i cum vreti) a aflat joi ca are hepatita B. De aceeasi boala sufera si mama mea de 11 ani de zile. El e un baiat tanar,are 28 de ani,e in floarea varstei. Inca nu-mi vine sa cred ceea ce i se intampla.
As vrea sa am mai multa putere,sa fiu langa al,sa il sprijin,sa il sustin,sa-i dau vointa sa lupte cu boala asta. Saptamana aceasta urmeaza sa vina la Bucuresti,la spitalul Fundeni sa faca investigatiile necesare.
Credeti-ma ca uneori nu stiu cum sa ma port cu el. Vorbim la telefon si nu stiu ce sa-i zic. Ma simt neputincioasa si ma doare enorm ce i se intampla.
Cum il pot ajuta? Ce pot face pentru el? Ce pot face pentru mine ca sa ii pot da si lui putere?
E o lupta grea pe care sper sa o ducem impreuna. Orice sfat de-al vostru imi va fi binevenit.
Va multumesc!
Doamne ajuta!

Cand boala loveste.....Dumnezeu ajuta.

E greu cand cineva drag este bolnav dar nu trebuie sa va pierdeti nadejdea, Dumnezeu va ajuta. Mai intai incercati cu spovedania, asta daca nu ati facut-o pana acum, mergeti la sf Maslu. Daca tot mergeti in Bucuresti si daca aveti timp sa treceti si pe la Man Radu Voda unde se afla o parte din moastele sf Nectarie.

F mult ajutor aduc si citirea acatistelor sfintilor: Nectarie, Ioan Rusul, Efrem cel nou....

Doamne ajuta!

[Mihnea Dragomir]

Mai întâi, trebuie spus că există multă deosebire între hepatita B şi infecţia cu virusul B. Prima este o boală, în timp ce a doua nu este o boală, ci potenţialitatea unei boli care nu necesită altceva decât supraveghere periodică. Hepatită B înseamnă inflamare în ficat, a cărei expresie de laborator este dată de un set de analize numite "transaminaze".

Acuma, punând răul în faţă şi presupunând nu că e o banală infecţie, ci chiar hepatită B, situaţia e foarte departe de a fi fără speranţă. În mare, 50 % dintre cazurile de hepatită B se vindecă. Vorbesc de vindecare completă, cu "restitutio in integrum", adică exact ca şi când boala nu a fost.

Iarăşi, punând răul în faţă şi presupunând că prietenul dv este din jumătatea la care boala merge prost: de obicei are un caracter trenant. Evoluţia durează foarte mult timp (în medie cam 20 de ani) până când apar complicaţii care întunecă prognosticul: ciroză, cancer hepatic, etc. Mai rar poate apărea hepatită fulminantă cu sfârşit neaşteptat.

Ce trebuie făcut ? În ceea ce priveşte îngrijirea spirituală, o bună legătură cu preotul sau chiar cu un laic mai înaintat în credinţă este esenţială. Şi dv îl puteţi ajuta mult. Din punct de vedere spiritual, bolile pot avea 4 cauze cunoscute, dar de obicei sunt încercări pe care ni le trimite Dumnezeu.

Din punct de vedere medical, este esenţial să aibă mereu acelaşi doctor care să îl supravegheze, fiind de prevăzut că e nevoie de supraveghere medicală timp de mai mulţi ani. Pe de o parte, medicina nu e ca matematica. Chiar şi acolo avem de multe ori soluţii multiple la aceeaşi problemă, cu atât mai mult în medicină. Pe de altă parte, invidia medicorum...şcolile sunt diferite în ce priveşte dacă să se dea terapie hormonală şi când să se dea, dacă să se dea antiretrovirale şi când să se dea, etc. Dar, aşa cum unei maşini îi face bine să aibă acelaşi mecanic, chiar dacă nu este cel mai genial mecanic din lume, cu atât mai mult e valabil acest lucru la oameni şi la bolile lor.

În sfârşit, din punct de vedere social este imperios necesar, respectând timpii odihnei, să ducă o viaţă normală. La 28 de ani ai acumulat ceva, dar încă nu ai produs mare lucru, iar gândul că, gata, de acuma eşti aşa, ca un fel de pensionar, poate el însuşi să te îmbolnăvească de ficat. Chiar în ipoteza cea mai pesimistă, el va avea timp să îşi umple paharul lui.

În Cristos, Domnul nostru,
M.D.

[Laura Andreea]

Draga Mihnea,

Cred ca nici nu ai idee cat de bine mi-a facut raspunsul tau. Ma face sa cred ca mai e o speranta pentru el, pentru noi.

Joi vine la Bucuresti, la Fundeni, sa se vada cu doctorul. Am emotii pentru el. Mama mea are aceeasi boala, de 11 ani.

Incerc sa par tare ca sa-i dau si lui putere. De fapt, daca sunt sincera, imi dau seama ca am vorbit rar in ultimul timp, parca s-a produs o ruptura intre noi. Transaminazele de care imi spui i-au iesit bine, sunt rezultate cu valori normale. Dar la analiza de sange s-a vazut prezenta "Ag HB" (nu stiu daca aceasta e denumirea corecta).

Sa speram ca Dumnezeu o sa aibe grija de el. Ma rog sa-i fie bine.

Numai bine!

[AlinB]

În prealabil postat de Laura Andreea

Draga Mihnea,

Cred ca nici nu ai idee cat de bine mi-a facut raspunsul tau. Ma face sa cred ca mai e o speranta pentru el, pentru noi.

Joi vine la Bucuresti, la Fundeni, sa se vada cu doctorul. Am emotii pentru el. Mama mea are aceeasi boala, de 11 ani.

Incerc sa par tare ca sa-i dau si lui putere. De fapt, daca sunt sincera, imi dau seama ca am vorbit rar in ultimul timp, parca s-a produs o ruptura intre noi. Transaminazele de care imi spui i-au iesit bine, sunt rezultate cu valori normale. Dar la analiza de sange s-a vazut prezenta "Ag HB" (nu stiu daca aceasta e denumirea corecta).

Sa speram ca Dumnezeu o sa aibe grija de el. Ma rog sa-i fie bine.

Numai bine!

De cat timp sunteti impreuna?

Nu sunteti casatoriti deci poti sa te gandesti bine daca vrei sa-ti asumi aceasta problema si tot ce implica ea.

Poate de aici si distanta ta fatza de el, ca nu esti sigura o data ce diagnosticul s-ar putea confirma sa mai fii cu el, cu atat mai putin sa te casatoresti cu el.

Cred ca si el intuieste problema asta si poate de asta si este ezitant fatza de tine, pentru ca nu stie ce decizie ai putea lua in sensul asta.

Intreaba-te cat de mult il iubesti si cat de departe esti dispusa sa mergi pentru el/cu el, indiferent de care ar fi diagnosticul.

O data ce ai raspunsul, ai sa stii cum sa te comporti fata de el.

[Laura Andreea]

În prealabil postat de AlinB

De cat timp sunteti impreuna?

Nu sunteti casatoriti deci poti sa te gandesti bine daca vrei sa-ti asumi aceasta problema si tot ce implica ea.

Poate de aici si distanta ta fatza de el, ca nu esti sigura o data ce diagnosticul s-ar putea confirma sa mai fii cu el, cu atat mai putin sa te casatoresti cu el.

Cred ca si el intuieste problema asta si poate de asta si este ezitant fatza de tine, pentru ca nu stie ce decizie ai putea lua in sensul asta.

Intreaba-te cat de mult il iubesti si cat de departe esti dispusa sa mergi pentru el/cu el, indiferent de care ar fi diagnosticul.

O data ce ai raspunsul, ai sa stii cum sa te comporti fata de el.

Suntem de 9 luni impreuna. Da,asa este. Pot sa ma gandesc daca vreau sa imi asum aceasta problema dar deocamdata nu e cazul acum. Sanatatea lui e pe primul plan. Si e important sa stie si sa simta ca ma are alaturi.

Daca vrem, putem sa sucim problema la nivel conversational. Daca ma imbolnaveam eu, el oare ce ar fi facut?

Iti multumesc pentru sfaturi. Imi sunt binevenite.

Numai bine!

[AlinB]

În prealabil postat de Laura Andreea

Suntem de 9 luni impreuna. Da,asa este. Pot sa ma gandesc daca vreau sa imi asum aceasta problema dar deocamdata nu e cazul acum. Sanatatea lui e pe primul plan. Si e important sa stie si sa simta ca ma are alaturi.

Daca vrem, putem sa sucim problema la nivel conversational. Daca ma imbolnaveam eu, el oare ce ar fi facut?

Iti multumesc pentru sfaturi. Imi sunt binevenite.

Numai bine!

Sa stii ca este cazul.

Aceasta amanare se traduce intr-o incertitudine de care tu esti constienta si chiar daca nu vei vorbi despre ea, se va cunoaste.
Chiar si din simpla perspectiva ca poate asteapta niste asigurari care vor intarzia sa apara, teoretic vrei sa-i fii alaturi dar in fapt acest lucru se va traduce in practica intr-o mai mica masura, tocmai din cauza incertitudinii tale vizavi de propriile sentimente care nu vrei sa le clarifici.

Intr-adevar, poti sa-ti pui problema si daca situatia ar fi stat invers.

Apropo, tu ti-ai facut teste in acest sens?
E un virus care se transmite f. usor.

[Fani71]

În prealabil postat de Laura Andreea

Suntem de 9 luni impreuna. Da,asa este. Pot sa ma gandesc daca vreau sa imi asum aceasta problema dar deocamdata nu e cazul acum. Sanatatea lui e pe primul plan. Si e important sa stie si sa simta ca ma are alaturi.

Daca vrem, putem sa sucim problema la nivel conversational. Daca ma imbolnaveam eu, el oare ce ar fi facut?

Iti multumesc pentru sfaturi. Imi sunt binevenite.

Numai bine!

Draga Laura Andreea, eu cred ca daca iubim cu adevarat, asemenea incercari intaresc dragostea. Asta a fost experienta mea.
Fii alaturi de el. Asculta-l rabda-l, sustine-l. Ii dai sanse de vindecare prin dragostea ta.
Curaj!

Eu am multa incredere in medicina naturista.

Imi prepar un amestec din trei parti de galbenele, o parte coada soricelului si o parte urzica. Din acest amestec prepar intr-un ibric trei cani de ceai si adaug si o jumatate de lingurita de rostopasca (planta maruntita). Aceasta cantitate de rostopasca este tolerata de organism. In cantitati mai mari, e toxica. Cu acest amestec imi protejez foarte bine ficatul.

[AlinB]

În prealabil postat de antoniap

Eu am multa incredere in medicina naturista.

Imi prepar un amestec din trei parti de galbenele, o parte coada soricelului si o parte urzica. Din acest amestec prepar intr-un ibric trei cani de ceai si adaug si o jumatate de lingurita de rostopasca (planta maruntita). Aceasta cantitate de rostopasca este tolerata de organism. In cantitati mai mari, e toxica. Cu acest amestec imi protejez foarte bine ficatul.

Paleative.