Prima Civilizatie Europeana

[C.tin]

[SIZE="6"][SIZE="4"]Cucuteni, prima civilizatie europeana
[/SIZE][/SIZE]
ROMANIA LIBERA
Miercuri, 24 Septembrie 2008
Un adevarat Eden inflorise in partea central-estica a Europei in urma cu aproximativ 7.000 de ani. Savantii occidentali se declara fascinati de complexitatea si atributele stravechii culturi Cucuteni de pe teritoriul Romaniei, iar in prezent lumea stiintifica o recunoaste drept prima civilizatie a Europei, informeaza descopera.ro.

Arheologii au denumit-o Cucuteni dupa satul cu acelasi nume din apropierea Iasiului, unde in anul 1884 s-au descoperit primele vestigii apartinand acestei culturi. Apoi urme ale civilizatiei Cucuteni

s-au descoperit pe teritoriul Ucrainei langa Kiev in anul 1897, unde a fost denumita Trypilia, ignorandu-se cu buna stiinta ca era vorba de una si aceeasi civilizatie Cucuteni, descoperita anterior in Romania.

Artefactele sunt alcatuite din statuete de lut si vase din acelasi material.
"Nici la ora actuala nu se cunoaste semnificatia simbolurilor pictate pe vase, precum si rolul statuetelor care reprezinta forme umane si animale. Mai mult decat atat, nu cunostem cu exactitate modul cum acei oameni isi tratau mortii, in ciuda excavatiilor recente nu am descoperit nici un mormant sau loc de crematie" declara Lacramioara Stratulat, director al Complexului Muzeal National din Iasi, in cadrul conferintei de presa premergatoare expozitiei din Vatican.

Cultura Cucuteni a precedat cu cateva sute de ani toate asezarile umane din Sumer si Egiptul Antic. Conform descoperirilor, oamenii culturii Cucuteni au fost primii care traiau organizati in asezari mari. Aceste proto-orase de Cucuteni erau alcatuite din cladiri aranjate in cercuri concentrice. Cultura Cucuteni se intindea pe o suprafata de 350 000 kilometri patrati, pe teritoriul actual al Romaniei, Republicii Moldova si Ucrainei. Productiile lor artistice erau dominate de linii repetate, cercuri si spirale care creau un efect de iluzie optica pe vasele care erau impodobite in acest mod unic.

Nici una dintre statuetele antropomorfice descoperite nu prezinta trasaturi grotesti sau furioase. Rarele statuete masculine au fetele acoperite de masti, in timp ce statuetele feminine sunt au picioare lungi si zvelte, sunt gratioase, fara masti si prezinta tatuaje pe corp.

Nu exista statuete cu sclavi inlantuiti sau figurine sacrificate, un semn clar al unei civilizatii egalitariene si pacifiste, conform opiniilor istoricilor.

"Cunoasterea aprofundata a acesti culturi este foarte importanta… Suntem mandri ca aici a aparut cea mai importanta si avansata cultura neolitica din intreaga lume" afirma Romeo Dumitrescu, presedintele fundatiei Cucuteni pentru Mileniul trei, din Bucuresti.

http://www.romanialibera.ro/a135057/...europeana.html

[C.tin]

"Mai mult decat atat, nu cunostem cu exactitate modul cum acei oameni isi tratau mortii, in ciuda excavatiilor recente nu am descoperit nici un mormant sau loc de crematie"

morti??? Pai de la Socrate stim doar ca stramosii nostri DACII cunosteau deja ARTA NEMURIRII,... sau cum sa devii NEMURITOR !!!

[tigerAvalo9]

chestia cu Socrate si cu dacii care cunoasteau secretul nemuririi sunt legende.Dacii credeau in Zamolxes dar existenta lui nu era dovedita de daci.

[C.tin]

Socrate, or 432 BC
de A. Vartic
(comunicare rostita pe 29 mai, 2002, la simpozionul
"2400 ani de la moartea lui Socrate" organizat de
Biblioteca Nationala a rep. Moldova)

motto:
"... eu sustin mereu ca sint profan deplin in toate stiintele,
in afara de una singura - stiinta iubirii.
In aceasta stiinta eu ma consider mai iscusit decit oricare alt om,
atit din timpurile vechi, cit si din cele prezente"
Socrate,
citat de Platon in Feag, IV, str. 75

Doamnelor si domnilor!
Acest simpozion nu s-ar fi adunat, probabil, daca in anul 432 BC nu ar fi trait la Athena un tinar frumos, Charmides, unchiul viitorului filosof Platon, care avea o puternica durere de cap tocmai in ziua cind Socrate s-a intors de la batalia de la Potidea. Ne uitam, deci, la cestile acestea aburinde de cafea, la preafrumoasele doamne ale Bibliotecii Nationale din rep. Moldova, care ne-au invitat sa ne infatisam aici sufletele (daca nu le-am infatisa ce am cauta la o revedere cu Socrate?) si parca nu-ti vine a crede ce vad ochii: intr-o micuta, necunoscuta si modesta tara rom^neasca de la gurile Dunarii, o biblioteca (dar una coscojea, adica cea Nationala) s-a gindit sa-i faca un parastas spirtual unuia din cei mai mari filosofi ai acestei lumi - lui Socrate. Si cind? Te apuca fiorii cind te gindesti la acest "cind" (scuzati-mi, doamnelor si domnilor, ciidatenia acestor sintagme nestiintifice!), chiar iti apleci neputincios fruntea in fata atotputerniciei lui, cit n-ai fi de barbatos, fiindca el isi tese nestingerit de nimeni urzirea in care incap fara probleme si cei 2400 de ani care au trecut de la condamnarea la moarte a filosofului, dar si vremile noastre dezechilibrate care, iarta-ma, Socrate, daca gresesc!, au adus la putere de 2,36 ori mai multi tirani decit a avut Critias, tirani care judeca azi nu numai filosofii, dar si copii ce spun in strada versuri de Eminescu. Sa-i multumim, deci, Bibliotecii Nationale pentru aceasta invaluire spirituala a impasului geo-politic de la gurile europene ale Dunarii, si sa purcedem curajos in anul 432 BC, cind la Potidea, in nordul Greciilor (sic!) se dadeau primele lupte din crincenul si lungul razboiu peloponesian. Si purcedem incolo nu din cauza razboaielor, mincalea-ar Lethe, ci fiindca la acele lupte a participat curajos si tinarul metafizician athenian Socrate (avea aprox. 36-38 de ani si inca ii placea sa spuna: "...sintem inca prea tineri pentru a lamuri un lucru atit de insemnat", vezi Protagoras, in [ I ], p. 428 ). Coalitia atenienilor si cea a spartanilor nu si-au stins in acea batalie ambitiile de dominatie a Eladei, dar faptul socratizarii luptei de la Potidea e de o importanta deosebita pentru cercetarea filosofica, nu pentru cea a artei razboiului. Fiindca Socrate se intoarce de la acel razboi inaripat nu de artele militare, ba chiar nu este nici macar cutremurat de strasniciile razboiului sau de perspectiva unui razboi fraticid caruia nu i se vede capatul, nu da nici o importanta vitejiei pe care a demonstrat-o personal in acele lupte, cum vom arata, ci de intilnirea pe care a avut-o acolo, la Potidea, in iarna anului 432 BC, cu unul din "medicii lui Zalmoxis, care se zice ca stapinesc mestesugul de a te face nemuritor". [ I ]

[C.tin]

Reintors la Atena marele, dar inca tinarul, filosof alearga imediat la palestra Taurului, una din palestrele cele mai vestite ale Atenei, situata, cum arata cercetarile, chiar in zona sacra (vezi, Charmides, primul alineat: "M-am intors in ajun, asupra serii, din tabara de osti de la Potidea si, cum reveneam dupa un lung rastimp, m-am indreptat bucuros catre locurile unde eram obisnuit sa-mi petrec vremea. Am intrat asadar in palestra lui Taureas, cea din fata templului regal, si am gasit acolo o multime de lume..." ), si nu-si poate ogoi sufletul pina nu le povesteste prietenilor, indirect, desigur, ce a aflat de la acel medic. Folosind prilejul oferit de tinarul Charmides, pe care, cum am aratat "de capo ", tocmai il durea foarte tare capul, Socrate spune, desi cu multa greutate, ca da, el are o buruiana de leac pentru durerile de cap ale lui Charmides, dar ea actioneaza numai impreuna cu un anume descintec (textual: [COLOR="Magenta"]epwdai[/COLOR], termen contestat chiar si de Platon, atunci cind [COLOR="rgb(255, 0, 255)"]epwdai[/COLOR] era inteles ca descintec magic folosit de medicina mai veche; astfel se lamureste faptul ca in Theaitetos si Menon insusi Platon re-numeste cu acest termen maieutica, (textual: [COLOR="rgb(255, 0, 255)"]mosirea[/COLOR] ) adica metoda de cercetare a lui Socrate) pe care l-a invatat de la un orecare trac la Potidea. Asa apare, aparent intimplator, pretextul pentru a se relata athenienilor (dar mai ales posteritatii!!!) cunostintele superioare ale acelui medic, cunostinte ce pun limite clare domeniului de manifestare al omului si arata diferenta categorica dintre [COLOR="rgb(255, 0, 255)"]sofia[/COLOR], proprie oamenilor, si [COLOR="rgb(255, 0, 255)"]swfrosune[/COLOR], calitate a zeilor (vezi Alkibiade, I, unde se arata ca notiunea de dreptate se formeaza in suflet. Si care parte a sufletului creaza premizele unei viete drepte, intreaba Socrate? Este acea parte sau calitate a sufletului care in dialog este numita cu termenul intraductibil [COLOR="rgb(255, 0, 255)"]swfrosune[/COLOR]. Ce este [COLOR="rgb(255, 0, 255)"]swfrosune[/COLOR]? Mai intii este cunoastere de sine, spune Socrate, apoi anume acea cunoastere de sine care este cunoasterea divinului din noi , si, al treilea, este principiul cu ajutorul caruia deosebim binele de rau, adica tocmai acea cunoastere care ne permite sa intelegem dreptatea si sa conducem corect oamnii).

[C.tin]

Nu intram aici in detalii (am facut-o in alta parte, vezi Weg und WWW. A Portret of the World with Heidegger, [ II ]), fiindca timpul acestui simpozion ne impune drastic limitele sale de filosofare. Ba si cafeaua, ce abureste acum pe mese, i-si pierde calitatile de agheasma spirituala daca nu e consumata fierbinte. Sa recapitulam in citeva propozitii, pentru a fi degerat mai usor, mesajul medicului lui Zalmoxis, transmis de Socrate atenienilor (nu uitam, pentru a vedea cum au evoluat lucrurile si in domeniul politic in acesti 2400 de ani, ca printre acei atenieni se afla si Critias, viitorul cap al tiraniei ateniene, cit si Charmides, unchiul lui Platon, pe atunci un prefrumos si destept tinar, cum am aratat, care are cumplite dureri de cap si pe care Socrate e hotarit sa i le lecuiasaca cu un mic amanunt, cel al deschiderii sufletului: peste ani Charmides va face parte din grupul celor 30 de tirani, condusi de Critias [vezi in acest sens [ III]. mai ales pentru superbele note ale marelui cercetator rus A. F. Losev]):

1) la Potidea, in anul 432 BC, a avut loc o intilnire "neformala" dintre Socrate si unul din " medicii lui Zalmoxis"; intilnirea l-a coplesit atit de tare pe Socrate, care era inca la virsta cautarilor sale filosofice, incit intorcinduse la Athena, s-a indreptat "bucuros" spre palestra Taurului, poate cea mai vestita la acel timp, ca sa relateze atenienilor anume aceasta intilnire (si mai putin stirile de ultima ora de la razboi);
2) medicul trac ii relateaza lui Socrate ca regele lor, Zalmoxis, care este si zeu (pe noi ne intereseaza aici si micul amanunt al timpului la care se face relatarea - "Zalmoxis, regele nostru, care e zeu", adica este vorba, probabil, de un Zalmoxis care e rege si zeu chiar atunci cind avea loc intilnirea}; ii invata pe ei (pe geto-daci?) ca "nu trebuie sa incercam a vindeca ochii fara sa vindecam capul, ori capul fara sa tinem seama de trup, tot astfel nici trupul nu poate fi insanatosit fara suflet";
3) "medicii greci... nu se ridica pina la intregul de care ar trebui sa-l ingrijeasca", fiindca ei nu inteleg ca pentru a se lecui partea trebuie sa lecuim mai intii intregul;
4) lecuirea intregului se face mai ales prin ingrijirea sufletului;
5) sufletul se ingrijeste cu anumite descintece si aceste descintece nu sint altceva decit "rostirile frumoase";
6) lecuind sufletul " deschidem calea sanatatii si catre cap, si catre trupul tot" fiindca "Din asemenea rostiri se isca in suflete swfrosune, iar odata cu aceasta iesire la iveala si participare (cum sa nu-ti amintesti aici de DASEIN-ul lui Heidegher? ), calea sanatati se deschide lesne si catre cap, si catre trupul tot":
7) nimeni nu poate fi, insa, lecuit cu aceasta metoda, mai spunea medicul lui Zalmoxis, pina nu-si infatiseaza sufletul, fie el "bogat, frumos, ori de neam ales";
8) Socrate chiar i-a jurat medicului lui Zalmoxis (textual: "...i-am jurat si sint dator sa-i dau ascultare.") sa nu lecuiasca pe nimeni cu acele descintece (deci ele i-au fost transmise lui Socrate!!! - impreuna cu iarba de leac) pina bolnavul nu-si infatiseaza, adica deschide, sufletul ("...nu prea am ce sa fac pentru tine, Charmides, dragule, daca nu-ti infatiseszi sufletul...");
9) Socrate nu-l lecuieste pe Charmides, fiindca este provocat de Critias la alta discutie (cea despre rosturile intelepciunii) care amina mereu infatisarea sufletului lui Charmides.

[acidironic]

În prealabil postat de C.tin

"Mai mult decat atat, nu cunostem cu exactitate modul cum acei oameni isi tratau mortii, in ciuda excavatiilor recente nu am descoperit nici un mormant sau loc de crematie"

morti??? Pai de la Socrate stim doar ca stramosii nostri DACII cunosteau deja ARTA NEMURIRII,... sau cum sa devii NEMURITOR !!!

Si ce-au patit intre timp?

[C.tin]

ZIUA - CULTURA - miercuri, 15 octombrie 2008


[SIZE=4]Cultura Cucuteni promovata la Vatican[/SIZE]
[SIZE=2]Peste 400 de exponate din patrimoniul tarii noastre reprezentand cultura Cucuteni sunt prezentate, in perioada 16 septembrie-30 octombrie, la Palazzo della Cancelleria din Roma, aflat sub jurisdictia Vaticanului, in cadrul expozitiei "Cultura Cucuteni - Trypillia, straveche civilizatie a vechii Europe", organizata in cooperare de catre Ministerul Culturii si Cultelor din Romania si Ministerul Culturii si Turismului din Ucraina, cu invitat special Ministerul Culturii si Turismului din Republica Moldova. Papei Benedict al XVI-lea i-a fost daruit un impresionant album ce ilustreaza cuprinsul expozitiei. [/SIZE]
[SIZE=2]Catalogul, realizat de Hers Consulting in conditii grafice de exceptie, contine un bogat material ilustrativ si informational. Sunt descrise evolutia istorica a civilizatiei "Cucuteni-Trypillia" si modul de viata al populatiei care a apartinut acestei stravechi civilizatii neolitice. [/SIZE]
[SIZE=2]Cucuteni este o comuna din jud. Iasi, unde sapaturile efectuate intre anii 1885 si 1910, de catre profesorii Teodor Burada, Grigore Butureanu, Nicolaie Beldiceanu, au scos la iveala aceste vestigii unice in Europa, datand din anii 4000-3000 i.Hr. Principalul element de decor al acestor vase este spirala, in numeroase variante si combinatii de rosu, alb si negru. Forma vaselor difera de la simple pahare, la vase mari de tipul amforelor. Tot in aceasta zona au fost gasite si statuete antropomorfe, ce simbolizau un cult al zeitei-mama (figuri feminine cu torsul plat). Motivele din Cultura Cucuteni se regasesc si in alte zone geografice (Nord-Estul Munteniei, Sud-Estul Transilvaniei si in Basarabia), intr-o ceramica de foarte buna calitate. [/SIZE]
[SIZE=2]La realizarea expozitiei si a catologului si-au adus contributia si specialisti din domeniul istoriei si arheologiei. [/SIZE]
[SIZE=2]In total, la Roma sunt expuse 643 de exponate provenite din patrimoniul celor doua tari expozante. [/SIZE]
[SIZE=2][/SIZE]
[SIZE=2][/SIZE]

[SIZE=2]Carmen Gherghei[/SIZE]