Pelerinaj zona Vaslui

=MANASTIRE FLORESTI -1-=VASLUI

Ansamblul Manastirii Floresti ( biserica Sf. Ilie, turnul-clopotnita, palatul egumenesc si zidul de incinta) este unul dintre cele mai importante realizari ale arhitecturii ecleziastice din eparhia Husilor, construit in sec. XVI-XIX, in stil romantic.
Biserica Sfantul Ilie - vedere de ansamblu

Manastirea s-a numit la inceput Simila, apoi Florentina pana la mijlocul secolului al XVII-lea, cand a luat numele de Floresti de la satul din apropiere.

Biserica a fost construita la sfarsitul secolului al XVI-lea (c.1590) de vornicul Carstea Ghenovici si recladita intre anii 1686-1694 de vornicul Gavrilita Costachi, stranepotul ctitorului si urmasii sai.

Afectata de seismele din anii 1738 si 1802, biserica a fost inchinata la manastirea Esfigmen de la muntele Athos in anul 1806, de catre Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei.

Biserica actuala a fost recladita din temelii de egumenul Nil, intre anii 1852-1859, pana deasupra ferestrelor.

Lucrarile au fost intrerupte din cauza secularizarii averilor manastiresti din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza si au fost finalizate de statul roman, intre anii 1879-1883, prin stradania episcopului Iosif Gheorghian, dupa un proiect intocmit de arhitectul Burelli.

In anul 1883, biserica Sfantul Ilie a fost declarata biserica parohiala, functionand sub acest regim pana in anul 1991.

Admirabil proportionata, biserica prezinta un plan triconc, soclu de piatra, zidarie de caramida, intarita cu contraforti puternici, strapunsa de o serie de deschideri in arc frant, ce-i dau o silueta zvelta.

Fatadele sunt decorate cu elemente neogotice: ancadramente de piatra traforata la ferestre, elementele sculptate inglobate in contraforti, dantelarie de piatra sculptata in arc frant deasupra intrarii, rozasa de piatra traforata pe fatada de apus, friza decorativa sub cornisa, rozete, arcuri in ogiva, etc.

Fatada principala este flancata de doua turnuri octogonale alipite ansamblului, solutie intalnita la o serie de constructii religioase dar si laice ale epocii.

Turnul-clopotnita, amplasat in partea de sud a incintei, este construit de catre egumenul Nil intre anii 1852-1858 si terminat in 1901 de catre episcopul Iosif Gheorghian.

Prezinta un plan patrulater cu fundatie din blocuri de piatra si zidarie de caramida. Este prevazut cu o bolta, cu deschidere in arc in plin cintru, prin care se face intrarea in curtea manastirii. Fatadele sunt bogat ornamentate cu rozase, friza arcaturi, consolete, elemente florale, insemne chiriarhale si caramida aparenta .

Palatul egumenesc, aflat in partea de vest a bisericii, a fost construit in sec. al XVI-lea , refacut din temelii de egumenul Nil intre anii 1852-1858 (ingloband si pivnitele) si terminat in 1880, cu destinatia de spital (1880-1992).
Detaliu Turnul-clopotnita

Este realizat in stil neoclasic, cu elemente preluate din repertoriul stilului romantic: friza arcaturi, consolete, casetoane. In plan, prezinta un hol central, cu o scara monumentala, strajuita de sase stalpi laterali, care face legatura intre parter si etaj.
Zidul de incinta - detaliu

Zidul de incinta ilustreaza tehnica de constructie a sistemului de aparare a ansamblurilor monastice, fiind construit in anul 1800 de catre egumenul Ioasaf, din pietre de rau, legate cu mortar de var. Este intrerupt in trei puncte: la sud, unde se afla clopotnita, la est spre gradina si la nord spre drumul satului. Din loc in loc prezinta pilastri. Actualmente este in mare parte surpat.

Ansamblul se afla in curs de consolidare restaurare, cu finantare de la Ministerul Culturii si Cultelor.

Surse: I. Antonovici - "Manastirea Floresti din plasa Simila, judetul Tutova", Bucuresti, 1916 ; M. Cristoiu Margineanu - "Arhitectura romantica in Romania", Bucuresti, 1979

Ansamblul arhitectural al episcopiei Husilor(sec.XV-XX) este constituit din biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel, turnul-clopotnita, palatul episcopal, chiliile si zidul de incinta.

Biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel a fost construita de Stefan cel Mare in anul 1495, in cadrul curtii domnesti, functionand de-a lungul timpului ca manastire si catedrala episcopala (incepand de la sfarsitul secolului al XVII-lea).
Biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel

Monument valoros la origine, dar reconstruit in sec. XVIII-XIX, mai pastreaza astazi doar urmele temeliilor si pisania din vremea marelui voievod.

Biserica a fost avariata de cutremurul din 1692, incendiata si jefuita in 1711 de tatari si recladita in 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica.

Daramat de cutremurul din 1802, lacasul a suferit numeroase transformari de la ferestre in sus; in 1863 zona cornisei, in 1945 turlele, adaugiri in 1896 (proscomidia), in 1910 (vesmantaria) si in 1945 (pridvorul cel mare).

Biserica a fost pictata de Gh. Tattarascu, in 1890-1891, repictata in 1945 (D. Hormung, I. Wass si N. Pana) si in 1996.

Pisania, scrisa cu majuscule in limba slavona, se afla astazi incastrata deasupra usii de la intrare:

" Binecredinciosul si de Hristos iubitorul, Io Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a inceput si a zidit aceasta biserica in numele sfintilor slavitilor si intru-tot-laudatilor mai-marilor apostoli Petru si Pavel, care este in Husi pe Draslavat si s-a savarsit in anul 7003 (1495), iar a Domniei- sale al 38-lea curgator, luna noiembrie 30 ."
Pisania din vremea lui Stefan cel Mare

Cu prilejul redeschiderii episcopiei din anul 1996, biserica a fost reparata prin stradania P.S. Ioachim, Episcop al Husilor.

Turnul-clopotnita situat la intrarea in incinta, pe latura de est, zidit in 1938 de episcopul Nifon Criveanul, din caramida si beton armat, prezinta un plan rectangular, patru nivele, accesul facandu-se printr-o bolta cu dechidere in arc in plin cintru.

Palatul episcopal, construit de episcopul Iacov Stamati, in 1782-1792, pe ruinele palatului domnesc (sec.XV-XVII), ingloband si pivnitele din sec. XV, ars in 1813, a fost recladit in 1849 de episcopul Sofronie Miclescu.

In prezent, in cladire functioneaza Muzeul episcopal de arta religioasa si carte veche.

Zidul inconjurator si chiliile ridicate in anul 1849, prin stradania episcopului Sofronie Miclescu, au fost refacute in 1934 de episcopul Nichifon Criveanul.

Ansamblul Manastirii Fastaci, sec.XVII-XIX: Biserica Sf. Nicolae, turnul-clopotnita, casa egumeneasca si zidul de incinta.
Biserica Sfantul Nicolae - ansamblu

Manastirea Fastaci, intemeiata de familia Palade in secolul al XVII-lea, a fost recladita de domnitorul Mihai Racovita Cehan in secolul al XVIII-lea, de la care se mai pastreaza numai biserica - monument deosebit de important pentru evolutia arhitecturii din Moldova, atesta o puternica influenta venita din Tara Romaneasca in domeniul plasticii arhitecturale.

Biserica zidita in 1721, in stil baroc monumental, este de plan triconc, cu pronaos supralargit si pridvor initial deschis cu arcade trilobate sustinute de coloane de caramida, turle octogonale pe naos si pronaos.

Impresioneaza prin plastica decorativa a fatadelor, impartite in doua registre si ornamentate cu panouri, arcaturi in acolada si medalioane adancite in zidarie.

Deasupra intrarii in pridvor, pe o placa de marmura, se afla efigia Moldovei si Pisania in limba slavona: " Mihai Racovita voievod prin mila lui Dumnezeu, domn al Moldovei, anul 1721", iar la intrarea in pronaos, dreapta, portretul votiv al ctitorului.

Ca structura interna si forma de plan, cat si ca plastica arhitectonica si decorativa, lacasul se numara printre putinele edificii realizate in Moldova in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, alaturi de bisericile Precista si Prorocul Samoil din Focsani.

Secularizata in anul 1862, a functionat ca biserica de mir pana in anul 1992, cand s-a redeschis manastirea.

In urma cutremurului din 1990, monumentul a suferit grave avarii, fisuri la bolti, pereti si turle, necesitand lucrari de consolidare restaurare.
Biserica Sf. Nicolae - detaliu fatada de sud

La intrarea in incinta, pe latura de sud, se afla un impunator turn clopotnita construit de egumenul Iosif Gandul in anul 1808, in stil neoclasic, din piatra si caramida.

Prezinta un plan patrulater, cu trei nivele, intrare si ferestre cu deschidere in arc in plin cintru, bogat ornamentat la exterior cu pilastri in bosaje de tencuiala si colonete angajate.

In prezent se mai pastreaza doua clopote de bronz, turnate in secolul al XVIII-lea.

Se afla in curs de consolidare - restaurare dar momentan lucrarile sunt sistate din lipsa de fonduri.

Casa egumeneasca, construita in anul 1834, de egumenul Iosif Gandul, ingloband si pivnita, a suferit in timp numeroase transformari.

Prezinta un plan ordonat de un ax central, cu incaperi dispuse simetric, intrare marcata de un rezalit, cu deschidere in arc in plin cintru, surmontata de un fronton neoclasic sprijin pe patru stalpi adosati, scara de piatra.

Zidul de incinta, executat din piatra bruta cu mortar de var, a fost ridicat de egumenii Iosif Gandul (1834) si Chiril Strichide (1851). Astazi este surpat in cea mai mare parte.

Casa egumeneasca

Surse : Grigore Ionescu - "Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor", Bucuresti, 1982 ; V. Dragut - "Dictionar enciclopedic de arta medievala romaneasca", Bucuresti, 1976

În prealabil postat de adorcrysti

Turnul-clopotnita, amplasat in partea de sud a incintei, este construit de catre egumenul Nil intre anii 1852-1858 si terminat in 1901 de catre episcopul Iosif Gheorghian.

Prezinta un plan patrulater cu fundatie din blocuri de piatra si zidarie de caramida. Este prevazut cu o bolta, cu deschidere in arc in plin cintru, prin care se face intrarea in curtea manastirii. Fatadele sunt bogat ornamentate cu rozase, friza arcaturi, consolete, elemente florale, insemne chiriarhale si caramida aparenta .

Palatul egumenesc, aflat in partea de vest a bisericii, a fost construit in sec. al XVI-lea , refacut din temelii de egumenul Nil intre anii 1852-1858 (ingloband si pivnitele) si terminat in 1880, cu destinatia de spital (1880-1992).
Detaliu Turnul-clopotnita

Este realizat in stil neoclasic, cu elemente preluate din repertoriul stilului romantic: friza arcaturi, consolete, casetoane. In plan, prezinta un hol central, cu o scara monumentala, strajuita de sase stalpi laterali, care face legatura intre parter si etaj.
Zidul de incinta - detaliu

Zidul de incinta ilustreaza tehnica de constructie a sistemului de aparare a ansamblurilor monastice, fiind construit in anul 1800 de catre egumenul Ioasaf, din pietre de rau, legate cu mortar de var. Este intrerupt in trei puncte: la sud, unde se afla clopotnita, la est spre gradina si la nord spre drumul satului. Din loc in loc prezinta pilastri. Actualmente este in mare parte surpat.

Ansamblul se afla in curs de consolidare restaurare, cu finantare de la Ministerul Culturii si Cultelor.

Surse: I. Antonovici - "Manastirea Floresti din plasa Simila, judetul Tutova", Bucuresti, 1916 ; M. Cristoiu Margineanu - "Arhitectura romantica in Romania", Bucuresti, 1979

Felicitări Cristi pentru iniţiativa luată de a prezenta o serie de mănăstiri şi biserici vechi din jud.Vaslui.
Pentru acei care doresc să viziteze mănăstirea Floreşti aş dori să adaug că se află în comuna Poeneşti circa 28 km de Bârlad.În drum spre aceasta puteţi să vă abateţi din drum şi pe la măn.Alexandru Vlahiţă care are în construcţie o biserică identică cu aceea de la Petru Vodă,măn.de călugări,fii duhovniceşi ai părintelui Iustin Pârvu unde veţi fi copleşiti de ospialitatea călugărilor şi de frumuseţea slujbelor.
La măn Floreşti măn. de maici se află o minunată icoană a Micii Donmului foarte veche.Mănăstirea este închinată Atosului şi se află moaşte ale sfintei Muceniţe Chiriachi ocrotitoarea eparhiei Huşilor.Vieţuitoarel de aici au drept duhovnic pe părintele Iezechel.Este un loc încărcat de istorie într-un cadru natural de excepţie.