Ce sunt oamenii (romanii) ne-uniti si izolati?

[cristinamaria]

@Fani71: Gresesti, nu poti trata spiritul crestin la modul ne-national, pentru ca modul in care este integrat in fiecare dintre noi este profund national (cred ca exemplul Greciei este foate elocvent aici). Si-apoi spiritul romanesc crestin exista cu siguranta. Tot ce trebuie sa faci pentru a-l intalni este sa iesi din Bucuresti. LaPetiteMoc are dreptate, limba romana are valente unice, nici mai mari si nici mai mici fata de alte limbi (cu toate ca diferente exista si aici, poti sa iei cel mai la indemana exemplu - limba engleza), insa in plus de aceste valente limba ne si defineste. Nici eu nu sunt in favoarea exagerarii spiritului nationalist, mai ales ca ma gandesc ca exact pe acest mecanism si-au intemeiat anumite "popare" propaganda de imagine, dar nici nu vreau sa fac abstractie de el. Nationalismul nu e un lucru rau in sine, este o imagine a sanatatii corpului social (eu din sociologie...), este protectia pe care si-o asigura siesi societatea, prin descurajarea patrunderii membrilor care nu au suficiente elemente comune cu grupul principal. Orice exagerare e rea, si nationalismul nu face exceptie. Dar spiritul romanesc nu numai ca exista, el este creator de valoare (mare) pana si in prezent si nu mi-ar place sa concep viata mea si a celor din jurul meu fara el (Noica- Sentimentul romanesc al fiintei, Spiritul românesc la cumpătul vremii. Şase maladii ale spiritului contemporan; C-tin radulescu Motru - Psihologia poporului roman, Sufletul neamului nostru. Calităţi bune şi defecte. - si pot da o lunga lista de lucrari care argumenteaza cele de mai sus). Stiu ca viata in prezent lasa multora un gust amar, si ne indeprteaza pe toti de la a mai vedea ceva bun in "spiritul romanesc", dar acest ceva bun exista, putem cladi pe el si deocamdata trebuie sa ne propunem sa-l "ingradim" pentru a nu se risipi, aceia dintre noi care au avut sansa sa il perceapa.

Sunt de acord ca scrierea lui Dan Puric nu e originala, e doar frumoasa. Poate ca si el, ca personalitate, e o imagine vie a spiritului romanesc. Un om frumos, crestin, care-si exprima prin aceasta lucrarea iubirea spiritului crestin romanesc si nimic altceva. Asa ca el sunt multi altii (poate lipsiti de talentul literar), care nu au emigrat (sau care se intorc din emigratie) pe care nu trebuie sa-i ignoram. E mult de discutat pe acest subiect.

În prealabil postat de Fani71

Da, este si o parte pozitiva in reticenta occidentala de a accepta ajutor si sfaturi. Este si un mod sufoant de a-l ajuta pe altul, un mod cam oriental, care are partile lui bune, dar poate deveni si agresiv, cateodata.

Deci, sa nu-i judecam chiar asa aspru pe occidentali, as zice.

Da, mai ales cand nu mai esti obisnuit sa primesti sfaturi, traind pe picioarele tale de la 15-16 ani si luand toate deciziile singur. Oamenii ajung sa se distanteze unii de altii si nu mai suporta nimic din ce cred ei ca i-ar constrange in vreun fel. Omul vestic s-a instrainat si din pacate viata in orasele Romaniei incepe sa copieze modelul, din cauza bogatiei, prin care se simt superiori familiei si fostilor prieteni. Acum isi aleg prieteni de aceeasi conditie (economica), la fel de instrainati ca si ei.
Fenomenul l-am intalnit la Elvin Tofler in "Socul vitorului". Iata ca am ajuns sa traim acest viitor, prezentul nostru.
Intr-adevar sa nu dam ajutor cu ostentatie si insistenta; dar sa nu uitam sa dam ajutor...

[Fani71]

În prealabil postat de cristinamaria

@Fani71: Gresesti, nu poti trata spiritul crestin la modul ne-national, pentru ca modul in care este integrat in fiecare dintre noi este profund national (cred ca exemplul Greciei este foate elocvent aici). Si-apoi spiritul romanesc crestin exista cu siguranta. Tot ce trebuie sa faci pentru a-l intalni este sa iesi din Bucuresti. LaPetiteMoc are dreptate, limba romana are valente unice, nici mai mari si nici mai mici fata de alte limbi (cu toate ca diferente exista si aici, poti sa iei cel mai la indemana exemplu - limba engleza), insa in plus de aceste valente limba ne si defineste. Nici eu nu sunt in favoarea exagerarii spiritului nationalist, mai ales ca ma gandesc ca exact pe acest mecanism si-au intemeiat anumite "popare" propaganda de imagine, dar nici nu vreau sa fac abstractie de el. Nationalismul nu e un lucru rau in sine, este o imagine a sanatatii corpului social (eu din sociologie...), este protectia pe care si-o asigura siesi societatea, prin descurajarea patrunderii membrilor care nu au suficiente elemente comune cu grupul principal. Orice exagerare e rea, si nationalismul nu face exceptie. Dar spiritul romanesc nu numai ca exista, el este creator de valoare (mare) pana si in prezent si nu mi-ar place sa concep viata mea si a celor din jurul meu fara el (Noica- Sentimentul romanesc al fiintei, Spiritul românesc la cumpătul vremii. Şase maladii ale spiritului contemporan; C-tin radulescu Motru - Psihologia poporului roman, Sufletul neamului nostru. Calităţi bune şi defecte. - si pot da o lunga lista de lucrari care argumenteaza cele de mai sus). Stiu ca viata in prezent lasa multora un gust amar, si ne indeprteaza pe toti de la a mai vedea ceva bun in "spiritul romanesc", dar acest ceva bun exista, putem cladi pe el si deocamdata trebuie sa ne propunem sa-l "ingradim" pentru a nu se risipi, aceia dintre noi care au avut sansa sa il perceapa.

Sunt de acord ca scrierea lui Dan Puric nu e originala, e doar frumoasa. Poate ca si el, ca personalitate, e o imagine vie a spiritului romanesc. Un om frumos, crestin, care-si exprima prin aceasta lucrarea iubirea spiritului crestin romanesc si nimic altceva. Asa ca el sunt multi altii (poate lipsiti de talentul literar), care nu au emigrat (sau care se intorc din emigratie) pe care nu trebuie sa-i ignoram. E mult de discutat pe acest subiect.

Cristinamaria, da, cred ca ai dreptate. Eu am ajuns sa reactionez cam alergic la orice miroase numai de departe a nationalism, si probabil ca imi scapa cateodata lucrurile bune din
caracteristicile nationale. Imi pare rau intr-un fel. Dar este legat de modul in care am trait pana acum (mai mult de jumatate a vietii, in afara Romaniei, si mai am si putina origine germana, in plus sunt casatorita cu un belgian) si de experientele proaste. Nationalismul face ravagii in ortodoxie, si asta se vede mai bine cand traiesti in vestul Europei unde ii intalnesti pe toti ortodocsii laolalta, mai bine zis separati - de nationalism.
Ce bine ar fi sa putem lua doar partea pozitiva din aceste caracteristici! Eu incerc, dar adesea nu reusesc si atunci ma dezinteresez de problema, recunosc.

[Fani71]

În prealabil postat de Anca-Miha

Da, mai ales cand nu mai esti obisnuit sa primesti sfaturi, traind pe picioarele tale de la 15-16 ani si luand toate deciziile singur. Oamenii ajung sa se distanteze unii de altii si nu mai suporta nimic din ce cred ei ca i-ar constrange in vreun fel. Omul vestic s-a instrainat si din pacate viata in orasele Romaniei incepe sa copieze modelul, din cauza bogatiei, prin care se simt superiori familiei si fostilor prieteni. Acum isi aleg prieteni de aceeasi conditie (economica), la fel de instrainati ca si ei.
Fenomenul l-am intalnit la Elvin Tofler in "Socul vitorului". Iata ca am ajuns sa traim acest viitor, prezentul nostru.
Intr-adevar sa nu dam ajutor cu ostentatie si insistenta; dar sa nu uitam sa dam ajutor...

Sigur, probabil ai dreptate. Exista mult egoism si egocentrism in lumea moderna europeana.
Cica chiar acum vreo 30-40 de ani era altfel, cel putin aici in Belgia.

Ramane ca noi, crestinii, sa-l contrariem.
Nu stiu daca e bine sa ne lamentam de lipsa intrajutorarii, mai bine e sa vedem ce putem face noi.

[Fani71]

Uite, ma dau pe mine ca exemplu negativ: alaltaieri am vazut un om care cersea tinand un copil care parea bolnav si apatic in brate. M-a cuprins jalea si obida, si mi-am zis ca ar trebui sa ma duc la omul ala sa-l iau la intrebari, de ce nu duce mai bine copilul la spital, sau sa chem politia.. Nu am facut-o, din lipsa de curaj, sau din egoism? Cred ca ar fi trebuit sa fac ceva in afara de rugaciunea pe care am spus-o pentru ei.

[LapetiteMoc]

În prealabil postat de Fani71

Cristinamaria, da, cred ca ai dreptate. Eu am ajuns sa reactionez cam alergic la orice miroase numai de departe a nationalism, si probabil ca imi scapa cateodata lucrurile bune din
caracteristicile nationale. Imi pare rau intr-un fel. Dar este legat de modul in care am trait pana acum (mai mult de jumatate a vietii, in afara Romaniei, si mai am si putina origine germana, in plus sunt casatorita cu un belgian) si de experientele proaste. Nationalismul face ravagii in ortodoxie, si asta se vede mai bine cand traiesti in vestul Europei unde ii intalnesti pe toti ortodocsii laolalta, mai bine zis separati - de nationalism.
Ce bine ar fi sa putem lua doar partea pozitiva din aceste caracteristici! Eu incerc, dar adesea nu reusesc si atunci ma dezinteresez de problema, recunosc.

A propos de nationalism: in Franta exista o lege (in vigoare) conform careia daca pentru un post candideaza mai multe persoane, la punctaj egal cetateanul de nationalitate franceza are prioritate. E un soi de nationalism si acesta, si e intr-o tara catolica cu tendinta vertiginoasa spre ateism.

[sophia]

Oh da, aici este la fel. Eu am convingerea la candidarea pentru un post (serviciu) sunt privilegiati nemtii, adica au intaietate cel putin. Asa spune si legea, desi se spune ca nu mai este asa.
Si mentalitatea cu ajutatul sau intervenitul este ciudata.
Au fost imprejurari in care am vazut persoane suferind, plangand, sau dand cu capul in perete (deci gresind puternic). Aici n-ai voie sa intervii, sa mangai, sau sa corectezi un om. Ti se spune sa-l lasi singur.
Eu nu pot sa inteleg, fiindca eu nu sunt asa. Dimpotriva, imi doresc pe cineva langa mine cand sunt necajita.
Dar aici nu vorbeam de romani si de ce se izoleaza ei si sunt ne-uniti si nu se mai ajuta unii pe altii.
Ma gandesc la mai multe variante:
- ori copiem prea mult de la vestici, inclusiv snobism
- ori suntem prea solicitati, am intrat intr-un iures care nici nu ne este caracteristic prin natura si nu facem fata, ne robotizam
- ori inca nu s-a ajuns la un grad de cultura inca (inca nu se stie lucrul cu calculatorul, internetul, mailul)
- ori se strica si acea cultura si valorile pe care le mai aveam
- ori fugim de tot ce este romanesc (in diaspora cel putin) (nume, limba, obiceiuri, conationali, chiar religie)
Eu inteleg ca plecam in alte tari ca sa scapam de unele lucruri si persoane si ar trebui in mod normal sa ne adaptam si sa ne descurcam singuri, fara conationali, dar uite ca nu este posibil.
Si ma uit cat reusesc alte popoare care sunt unite, mai ales muslimii si cat se ajuta intre ei. Si isi pastreaza valorile.
Totul este sa nu cadem in extrema.

Noi romanii nu suntem uniti pentru ca suntem urmasi clari ai dacilor. Ca ne tragem din romani e o prostie! Intr-adevar,avem un mic procent,insa radacina este dacica toata ziua! De la romani am luat doar limba,insa caracterul este pur dacic! NU ne asemanam cu nici un popor latin,in afara de originea limbii!

[cristinamaria]

@Anca-Miha: Este Alvin Tofler (sincer nu e un autor ale carui teorii le agreez, mai degraba lipsa acestora nu o agreez; imbraca intr-o forma comerciala si usor digerabila diverse preluari din scoli economice si sociologice, numai cele care ii convin desigur, compunand carti "pentru manageri", si cam stim cu totii ce se vinde sub titlul asta).

@Fani71: Atitudinea ta fata de nationalism este ca si atitudinea romanilor din Romania fata de comunism. Stergem totul cu buretele, nimic din ultimii 50 de ani nu a fost bun. Ori nu exista nici un sistem din lume, nici macar comunismul nostru, care sa produca exclusiv rau sau exclusiv bine. Si comunismul nostru a produs si lucruri bune, dar datorita aversiunii generice fata de el nu le mai putem vedea (imi aduc aminte cu amuzament ca una dintre primele revendicari ale "oamenilor muncii" dupa "revolutia" din 89 a fost sa se desfiinteze Condica din orice intreprindere, aceasta fiind vazuta ca un instrument exclusiv comunist, cand de fapt ea a fos inventata in perioada de dezvoltare industriala de pe vremea lui Hoffa de catre americani; evident ca ea "s-a desfiintat", ca sa fie tot poporul multumit, existand si in prezent sub denumirea de Registru de pontaj sau altele asemenea). La fel si aversiunea romanilor pe vremea comunismului de tot ce era rusesc, inclusiv de limba si cultura rusa, care nu o putem baga pe toata la categoria "invatare fortata" ca ar insemna sa renuntam la Dostoievski si nu cred ca vrem asta. Nationalismul este bun si sanatos, cu conditia sa nu il exagerezi (intreaga filozofie a lui Tutea sprijina aceasta idee, inclusiv lucrarile sale cu caracter economic). Exagerarile stim cu totii la ce au dus (si nazismul a plecat de la nationalism) dar exagerarile nu pot produce nimic bun indiferent de punctul de plecare (ca replica la nazism, propaganda evreilor se bazeaza tot pe un soi de nationalism, pe care ei insa il promoveaza ca nefiind nationalism). Orice propaganda si orice tehnica de manipulare se bazeaza pe lipsa de disponibilitate a oamenilor in a-si aplica un discernamant informat asupra informatiilor prelucrate (la fel ca in cartile de istorie contemporane- jumatate adevar, jumatate neadevar, vindem la pachet si trece neobservat). Sa nu anulam un instrument bun pentru ca poate produce si efecte nefaste. Orice instrument poate produce si efecte nefaste. lipsa nationalismului face un grup, un popor extrem de vulnerabil (exista evident eforturi sustinute in sensul anihilarii complete a acestuia, tocmai prin a i se atasa o eticheta de "rau sistemic"). Lipsa nationalismului este echivalenta cu un organism fara sistem imunitar. La fel cum exagerarea lui este echivalenta cu bolile auto-imune.

@Anca_Miha & Sofia: legea unui stat prin care intr-un concurs castiga in primul rand candidatul de nationalitatea statului respectiv exista mai in toate tarile Europei si in alte tari din lume. Si in Romania exista. Mai mult, in anumite state, si in Romania, daca vrei sa angajezi un strain pe un post in firma, trebuie mai intai sa demonstrezi ca nu ai putut gasi nici un candidat potrivit in interiorul tarii. Este o lege normala, este normal sa fie asa, daca exista interes pentru mecanismul asta pot detalia. Sigur, insa, ca asta nu inseamna ca anumite tari (ca Franta, UK si Germania de exemplu) nu au o politica muuuult mai protectionista (nu numai in domeniul angajarii) decat multe alte state carora le este practic interzisa aplicarea aceleiasi politici (adica in UE suntem toti egali da parca nu suntem chiar egali, unii sunt mai egali decat altii!). Din nou, daca exista interes pentru acest subiect putem discuta.

[laurschepsis]

În prealabil postat de sophia

Oh da, aici este la fel. Eu am convingerea la candidarea pentru un post (serviciu) sunt privilegiati nemtii, adica au intaietate cel putin. Asa spune si legea, desi se spune ca nu mai este asa.
Si mentalitatea cu ajutatul sau intervenitul este ciudata.
Au fost imprejurari in care am vazut persoane suferind, plangand, sau dand cu capul in perete (deci gresind puternic). Aici n-ai voie sa intervii, sa mangai, sau sa corectezi un om. Ti se spune sa-l lasi singur.
Eu nu pot sa inteleg, fiindca eu nu sunt asa. Dimpotriva, imi doresc pe cineva langa mine cand sunt necajita.
Dar aici nu vorbeam de romani si de ce se izoleaza ei si sunt ne-uniti si nu se mai ajuta unii pe altii.
Ma gandesc la mai multe variante:
- ori copiem prea mult de la vestici, inclusiv snobism
- ori suntem prea solicitati, am intrat intr-un iures care nici nu ne este caracteristic prin natura si nu facem fata, ne robotizam
- ori inca nu s-a ajuns la un grad de cultura inca (inca nu se stie lucrul cu calculatorul, internetul, mailul)
- ori se strica si acea cultura si valorile pe care le mai aveam
- ori fugim de tot ce este romanesc (in diaspora cel putin) (nume, limba, obiceiuri, conationali, chiar religie)
Eu inteleg ca plecam in alte tari ca sa scapam de unele lucruri si persoane si ar trebui in mod normal sa ne adaptam si sa ne descurcam singuri, fara conationali, dar uite ca nu este posibil.
Si ma uit cat reusesc alte popoare care sunt unite, mai ales muslimii si cat se ajuta intre ei. Si isi pastreaza valorile.
Totul este sa nu cadem in extrema.

Doamne-ajuta!

Pentru revigorarea unui neam este nevoie de o educatie axata pe valorile validate de timp. Aceasta educatie trebuie facuta la scoala pentru ca anii de putregai comunist au dislocat sever, in mare masura, structura a 4-5 generatii, iar anii de postcomunism au facut un prapad si mai mare cu generatia postdecembrista. Pe principiul ca o generatie smintita degenereaza singura pe urmatoarea cu conditia ca nimic bun sa nu intervina, conducatorii nostri, pentru care noi ne rugam macar si numai duminica, nu au avut nici macar minimul de bun simt sa-si propuna sa creeze caractere in scoala romaneasca. Cum sa poti insufla unor copii cultul muncii riguroase, respectul pentru lucrul foarte bine facut (asa cum la germani este deja subinteles, este o axioma) cand sistemul de invatamant romanesc este traumatizat din patru in patru ani de experimente halucinante, scoala in Romania ajungand in coma. Cine are copii care au trecut prin examene de admitere in ultimii ani stiu foarte bine la ce ma refer.

Si, totusi, asa cum am mai spus pe acest forum, un puternic curent subteran de renastere nationala incepe sa sa simta din ce in ce mai pregnant. Biserica ortodoxa incepe sa-si spuna punctul de vedere din ce in ca mai apasat si politicul, cu vrere sau fara, a inceput de cativa ani sa-si intoarca privirea catre Dumnezeu. Uimitor de multi romani s-au regasit foarte rapid in acest mesaj si si-au dat seama de deriva in care ne aflam. Vin resurse financiare si umane din ce in ce mai consistente catre biserica romaneasca atat pe cale guvernamentala cat si particulara. De nenumarate ori in ultima vreme am gasit bisericile neincapatoare. Azi, am fost la Draganescu, la Biserica Sf Nicolae unde 15 ani a brodat profetic in culoare Parintele Arsenie Boca. O buna parte din oameni au asistat la Liturghie de afara pentru ca interiorul era plin ochi.

Deci, am putea lua de la celelate neamuri numai ce este bun si am putea sa le altoim pe cele bune ce le-am pastrat daca am beneficia de o educatie racordata la o scara a valorilor incontestabile.

In jungla machiavelica de azi pare idealism, nu?

Doamne-ajuta!