Creatie versus evolutie

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Pentru ca a fost medic practicant, savant, erudit... profund cunoscator al fiziologiei umane (inclusiv genetica). Studiaza cartea lui si vei intelege cu ajutorul harului lui Dumnezeu.

Sfantul Serafim de Sarov - Facerea omului:

"PREZENTA DUHULUI SFANT IN ISTORIE [...]
Multi talcuiesc versetul din Biblie “Dumnezeu a suflat suflare de viata in fata lui Adam”, intaiul-zidit, cel ce a fost facut de El din tarana, cum ca pana in acel moment nu era nici suflet omenesc, nici duh in Adam, ci exista doar trupul facut din tarana (adica neinsufletit, inert = cadavru).

Aceasta talcuire este gresita, pentru ca Domnul l-a zidit pe Adam din tarana, asa cum descrie Sfantul Apostol Pavel: “Intreg duhul vostru, si sufletul, si trupul sa se pazeasca, fara de prihana, intru venirea Domnului nostru Iisus Hristos.” (1 Tesaloniceni 5:23). Si toate acesta parti ale firii noastre au fost facute din tarana, si ADAM NU A FOST ZIDIT MORT (adica doar trupul neinsufletit, inert = cadavru), ci o fiinta lucratoare, ca toate fapturile Domnului ce vietuiesc pe pamant (adica ca toate organismele, avand viata biologica animala descrisa de fiziologie).

Frate, tu ai ajuns sa te indoctrinezi bine de tot, orice text citesti vezi in primul rand teoria evolutionista.
Ce legatura are ca sfantul Luca era medic cu evolutionismul? Si in legatura cu genetica, ti-am scris ca tocmai genetica a pus sub semnul intrebarii evolutionismul, pentru ca arata ca mutatiile nu pot duce la transformarea in alta specie, cel putin la speciile mai evoluate.
In legatura cu sf. Serafim, sfantul afirma cuvant cu cuvant creatia din Sfanta Scriptura, deci si partea cu tarana (ca unii au inceput sa o conteste si pe asta). Acolo e o neintelegere din partea ta, in acel pasaj scrie ca Adam a primit duh, adica har. Dupa cadere a pierdut harul, pana la Cincizecime, deci era ca Adam inainte de a primi si harul. Ceva asemanator ai scris si tu, dar vezi si tu ca nu are nicio legatura cu teoria evolutionista. La fel e si cu cel se vine in Biserica, inainte nu avea har si apoi primeste harul. Inseamna doar evolutie spirituala, nu de alt fel. De aceea si spunem ca ne mantuim prin har si acesta ne-a fost dat la Cincizecime in Biserica.
Incet, incet o lamurim si pe asta cu evolutionismul. :)

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Asa cum am precizat in numeroase postari, un articol elocvent despre pozitia pertinenta a teologiei ortodoxe academice contemporante in ceea ce priveste evolutionismul teisit este urmatorul:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=206
"Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Germaniei, Austriei si Luxemburgului":
Teoria evoluţiei şi creştinismul. Sunt ele incompatibile? (Călin Emilian Cira)
Revista Tabor, anul V, nr. 8, noiembrie 2011, pg. 34-38
http://cbrom.de/ro/spiritualitate/ar...-incompatibile

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruaisca Domnul Iisus Hristos.

Am dat si eu articole de pe site-ul unei episcopii scrise chiar de un preot dar nu a contat. Pe acel site al Arhiepiscopiei e si o sectiune de articole, asemanatoare cu cea de pe crestinortodox.ro. In acea sectiune sunt diverse articole, scrise inclusiv de Plesu, de laici, chiar si de un catolic, despre spectacolul lui Dan Puric in Austria, etc.
La acea sectiunea apare si acest articol, asa cum si tu ai postat articole pe crestinortodox (si cand am vazut am pecizat la toate cele cu evolutionismul ca e o conceptie gresita, neortodoxa). Autorul, Emilian Cira, este un scriitor de poezie si proza ( a facut Filiologie istorie) si care a facut si facultatea de Teologie si a scris o carte despre Steinhardt. Sustine dupa cum vad ratacirea evolutionismului teist, nu ma indoiesc ca mai sunt care cred asta. Nu stiu ce teologie ortodoxa academica. Sunt mii de absolventi de teologie, multi nu ajung preoti.
In Austria e un caz special si pentru catolici, cardinalul de acolo (trecut in bibliografie) e foarte contestat intre catolici, pentru ideile sale ultra progresiste (intreaba-l pe dl. Mihnea de pe forum), inclusiv evolutionismul teist.
Si sa ne uitam la bibliografie, acelasi Kalomiros, Francisco Ayala (catolic evolutionist), arhiepiscopul Vienei. Si cativa sfinti care contrazic teoria evolutionsta.
Ca tot a venit vorba de autori, nu stiu daca ai citit articole sau carti creationiste, nu doar evolutioniste.

Ideea de apariţie spontană a vieţii (prin factori întâmplători) şi ideea de evoluţie a speciilor provin din filosofia păgână.

• Anaximandru (610-546 î. Hr.) credea că animalele au apărut din mare datorită căldurii solare; că la început erau acoperite cu o scoarţă de spini pe care apoi au pierdut-o.
• După Empedocle (483-423 î. Hr.) viaţa s-a născut din mâlul încălzit din care au ieşit segmente de fiinţe vii, membre izolate, ochi fără cap etc. El credea că fiinţele vii apăreau prin asocierile întâmplătoare ale acestor segmente.
• Democrit (460-370 î. Hr.) considera că omul s-a plămădit ca un viermişor, din mâl.
• Aristotel (384-322 î. Hr.) considera că s-a trecut spontan de la neviu la viu prin nişte elemente intermediare. Mai credea că plantele sunt verigi intermediare între obiectele neînsufleţite şi animale.
• Teofrast din Eresos (370-287 î. Hr.) considera că plantele se pot metamorfoza spontan.
• Lucreţiu (98-55 î. Hr.) afirma că speciile au apărut prin combinarea întâmplătoare a unor elemente.
• Geber (720-813) pe numele său arab Abu Musa Djaber ibn Hayyan, continuator al filosofiei lui Empedocle, avea o viziune evoluţionistă extinsă la întreaga materie. Bazându-se pe asemănările exterioare, credea că prin reacţii chimice se poate transforma cuprul în aur.
• Albertus Magnus (1193-1280) era convins că plantele pot trece dintr-o specie în alta sub influenţa solului, a nutriţiei sau a altoirii. Credea că orzul se poate transforma în grâu, iar stejarul în viţă de vie.
• Pierre Charron (1541-1603), scriitor şi moralist francez, a afirmat înrudirea omului cu animalele şi a încercat desprinderea moralei de religie.
• Georges Louis Leclerc conte de Buffon (1707-1788), naturalist şi scriitor francez, considera că din putregai se pot naşte tenii, omizi, gândaci şi păduchi.
• Julien de la Mettrie (1709-1751), filosof materialist şi medic francez, accepta perfecţionarea progresivă a speciilor şi considera că omul este o maşină în activitatea căreia nu este nevoie de suflet.
• Denis Diderot (1713-1784), filosof materialist şi scriitor francez, unul din cei mai cunoscuţi iluminişti şi redactor principal al Enciclopediei, credea că vietăţile apar spontan prin combinaţii chimice întâmplătoare.
• Jean-Pierre Antoine de Monet, cavaler de Lamark (1744-1829), naturalist francez, considera că vietăţile au apărut spontan şi apoi au evoluat de la simplu la complex.
• Pierre Jean Cabanis (1757- 1808), filosof materialist, scriitor şi medic francez, considera că materia în mişcare produce forme de viaţă.
• Erasmus Darwin (1731-1802), bunicul lui Charles Darwin, gândea şi el că viaţa a apărut spontan. Mai credea că vietăţile au evoluat datorită dorinţelor lor şi eforturilor de voinţă. În acea epocă circula ideea că animalele cu dinţi au apărut din cele fără dinţi, din dorinţa lor de a mesteca hrana.
• În acest context s-a format gândirea lui Charles Darwin (1809-1882), considerat părintele evoluţionismului. El credea că omul descinde dintr-un mamifer păros, cu coadă şi urechi ascuţite, care trăia în copaci. Darwin a preluat ideile filosofice evoluţioniste şi le-a dat un aspect exterior ştiinţific. Principalele sale cărţi sunt: Originea speciilor prin selecţie naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existenţă (1859, trad. rom. 1957) şi Descendenţa omului (1871, trad. rom. 1967)
• Thomas Henry Huxley (1825-1895), biolog englez, a fost unul dintre cei mai activi propagatori ai ideilor lui Darwin. Nepotul său, biologul Julian Huxley a fost iniţiatorul unei religii naturaliste numite umanism evoluţionist şi a devenit secretarul general fondator al UNESCO (Organizaţia Culturală, Ştiinţifică şi Educativă a Naţiunilor Unite). În 1959, la universitatea din Chicago, s-a desfăşurat Centenarul Darwin – 100 de ani de la publicarea Originii speciilor. Cu această ocazie, Julian Huxley a spus, printre altele: „Întreaga realitate este un unic proces de evoluţie. [...] În modelul evoluţionist de gândire nu mai este nevoie şi nici loc pentru supranatural. Pământul nu a fost creat, ci a evoluat. Tot aşa s-a întâmplat şi cu animalele şi plantele care îl locuiesc, inclusiv cu noi, oamenii.” [1]
• Friedrich Engels (1820-1895), fondator, alături de Marx al comunismului zis ştiinţific şi al materialismului dialectic şi istoric, a trecut de tânăr la ateism, influenţat de gruparea „Tânăra Germanie”. În 1842 a plecat în Anglia, stabilindu-se la Manchester. Acolo a avut loc trecerea sa la comunism. În august 1844, în drum spre Germania, se întâlneşte la Paris cu Marx, cu care leagă o strânsă prietenie. În 1850 revine la Manchester. În această perioadă, Engels studiază ştiinţele naturii, inclusiv lucrările lui Darwin, care au avut asupra lui o influenţă puternică. A scris un număr mare de cărţi cu conţinut materialist şi a întreţinut o bogată corespondenţă cu partidele socialiste din întreaga lume, răspândind ideile materialist-evoluţioniste.
• Karl Marx (1818- 1883), filosof materialist şi economist german, colaborator al lui Engels, a redactat împreună cu acesta Manifestul Partidului Comunist, apărut în 1848. În corespondenţa sa cu Engels, face referire la teoria lui Darwin, în care vede o bază ştiinţifică pentru doctrina lor materialistă. Din operele lui Marx şi Engels au fost traduse în limba română, în perioada comunistă, 76 de titluri.
• Vladimir Ilici Lenin (1870-1924), continuator al operei lui Marx şi Engels, a întemeiat Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. În 1895 a înfiinţat la Petersburg Uniunea de luptă pentru eliberarea clasei muncitoare. În 1907 a plecat în Elveţia şi apoi în Franţa, unde a studiat ştiinţele naturii din perspectiva materialismului dialectic. În 1917, Lenin conduce direct insurecţia armată din Rusia, prin care, la 7 noiembrie (25 octombrie) se instaurează puterea comunistă. După revoluţie, conduce şi revoluţia culturală, stabilind un plan educaţional materialist-evoluţionist. În opera lui Lenin există numeroase referiri la România, care scot în evidenţă interesul cu care el urmărea evenimentele sociale, economice şi politice din ţara noastră. Din 1950, au fost traduse în limba română Operele lui Lenin în 40 de volume. La Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român, s-a apreciat că „programul Partidului Comunist Român constituie expresia marxism-leninismului creator în România.”

Când comuniştii au preluat conducerea în România, au eliminat învăţătura creştină ortodoxă din şcoli, au desfiinţat catedrele de Apologetică de la Facultăţile de Teologie Ortodoxă, aruncând în temniţă pe profesori, şi au realizat manuale şcolare cu un pronunţat caracter ateist-evoluţionist. Se urmărea mai ales propaganda evoluţionistă şi discreditarea Sfintei Scripturi. Într-o carte din 1968, găsim scris că „strămoşul omului semăna cu o maimuţă. Capul său, cu fruntea îngustă şi înclinată, cu maxilarul inferior masiv ieşit în afară şi cu canini mari şi ascuţiţi, era aşezat pe un trup voluminos şi păros, cu abdomenul mare şi spinarea lată. [...] El mergea în patru picioare. [...] Adoptând poziţia verticală, strămoşul nostru a păşit mai repede pe calea umanizării. A dispărut necesitatea de a recurge în timpul încăierării la maxilare şi canini. Era mai comod să te aperi şi să ataci cu ajutorul mâinilor, al unei bâte solide, al unui bolovan.”[2]

După revoluţia din decembrie 1989 s-a continuat editarea manualelor evoluţioniste. În clasa a V-a, elevii sunt învăţaţi că „evoluţia plantelor s-a realizat de la plante unicelulare la plante pluricelulare, de la plante inferioare la plante superioare.” În clasa a VI-a, elevii sunt învăţaţi că „modificările condiţiilor de mediu de pe pământ au dus la apariţia vieţii şi apoi la evoluţia ei” şi că „maimuţele şi omul au avut un strămoş comun.” Iar în clasa a XII-a, elevilor li se spune că „specia hominidelor a pierdut haina de blană naturală a maimuţelor, devenind o maimuţă nudă.”

Evoluţionismul se predă în continuare şi în învăţământul universitar.

Mulţi oameni sunt atât de obişnuiţi cu ideea de evoluţie a speciilor, încât au impresia că aceasta este un fapt ştiinţific, nu o simplă concepţie filosofică.

[1] Citat de Ieromonahul Damaschin, în prefaţa cărţii Ieromonahului Serafim Rose, Cartea Facerii, crearea lumii şi omul începuturilor, Ed. Sophia, Bucureşti, 2001, p. 6.

[2] V. V. Lunkevici, Biologia distractivă, traducere din limba rusă, Ed. Ştiinţifică, 1968.

[Eugen7]

În prealabil postat de Laura19

Ideea de apariţie spontană a vieţii (prin factori întâmplători) şi ideea de evoluţie a speciilor provin din filosofia păgână.

Draga Laura, faci confuzii mari de termeni. Una este evolutionismul ca si concept filozofic si alta este teoria evolutionista care nu include abiogeneza (stiinta care se ocupa cu aparitia vietii biologice.)

Abiogeneza este o concepție sau o teorie [1] prin care se explică modul de apariție al vieții pe Pământ din materie anorganică. [2]
Deși evoluția speciilor este o teorie acceptată de marea majoritate a oamenilor de știință [3], problema originii vieții este intens disputată, cercetătorii avansând diverse ipoteze despre modul cum a apărut prima formă de viață
http://ro.wikipedia.org/wiki/Abiogenez%C4%83

Curente filozofice:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Curent_filozofic
Un curent filozofic este o sumă de idei împărtășite de unul sau mai mulți gânditori ai unei școli filozofice. Amploarea unui curent filozofic este determinată de popularitatea respectivului curent printre gânditorii și intelectualii contemporani și viitori curentului, de influența pe care o are acesta asupra ideilor celorlați filozofi și cărturari.

Între ideile gânditorilor care pot fi incluși într-un anumit curent filozofic există asemănări, dar și distincții semnificative motiv pentru care mulți filozofi pot fi incluși în mai multe curente. Principalele curente filozofice și figurile reprezentative pentru ele sunt enumerate mai jos.
Antichitate

Școala milesiană: Thales, Anaximandru, Anaximene
Pitagorism: Pitagora, Philolaos
Școala eleată: Parmenide, Zenon
Atomism: Democrit
Academia: Platon, Xenocrate
Peripateticism: Aristotel
Sofism: Protagoras, Gorgias
Cinism: Antistene, Diogene
Hedonism: Aristip, Epicur
Scepticism: Pyrrhon
Noua Academie: Arcesilau
Vechiul stoicism: Zenon din Citium, Cleante, Crisip
Stoicsmul mijlociu: Panetius, Posidonios
Noul stoicism: Epictet, Seneca, Marc Aureliu
Neoplatonism: Plotin

Scolastică: Anselm, Abélard, Toma d'Aquino

Modernitate

Umanism: Montaigne, Erasmus din Rotterdam
Raționalism: Descartes, Leibniz, Malebranche, Spinoza
Empirism: J. Locke, Hume
Jansenism: Jansenius, Pascal
Idealism: G. Berkeley
Materialism: Helvetius, La Mettrie
Fiziocrație: F. Quesnay
Enciclopedism: Diderot, d'Alambert, d'Holbach
Senzualism: Condillac
Criticism: Kant
Eclectism: Cousin
Evoluționism: Lamark, Darwin, Spencer
Pozitivism: A. Comte
Spiritualism: Maine de Biran
Filosofia reflexivă: J. Lagneau J. Lachelier
Idealism subiectiv: Fichte
Idealism obiectiv: Schelling
Idealism dialectic: Hegel
Materialism dialectic: Marx
Neokantianism: Cohen, Hartmann Cassirer
Utilitarism: J. Bentham, J. S. Mill
Pragmatism: Charles Peirce, W. James J. Dewey
Intuiționism: Bergson
Neotomism: J. Maritain
Personalism: E. Mounier, Bowne
Obiectivism: Ayn Rand
Existențialism: G. Marcel, Sartre, Merleau-Ponty, Heidegger, K. Jaspers, Kierkegaard, Nietzsche
Școala psihanalitică: Jung, Freud
Pozitivism logic: Wittgenstein, Carnap, M. Schlick, B. Russell, Merleau-Ponty, Heidegger
Behaviorism: John B. Watson, Edward Thorndike, Gilbert Ryle
Structuralism: Levi-Strauss, M. Foucault

În biologie, teoria evoluției descrie fenomenul prin care caractere noi, utile speciei, apărute la un individ și transmise descendenților acestuia ajung să fie adoptate de o populație. Evoluția stă la baza speciației (adică apariția unor specii noi din specii existente).

Evoluția biologică se referă la faptul că organismele complexe rezultă din precursori mai simpli, deși acest mod de abordare implică o puternică simplificare a unui proces complex. O discuție completă despre evoluția biologică necesită explicații detaliate din domeniul geneticii. De asemenea necesită investigarea diferențelor care caracterizează speciile, genurile și întreg arborele vieții, deoarece aceste fenomene încearcă să fie explicate de teoria evoluției.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Evolu%C8%9Bionism

În prealabil postat de Laura19

Mulţi oameni sunt atât de obişnuiţi cu ideea de evoluţie a speciilor, încât au impresia că aceasta este un fapt ştiinţific, nu o simplă concepţie filosofică.

[1] Citat de Ieromonahul Damaschin, în prefaţa cărţii Ieromonahului Serafim Rose, Cartea Facerii, crearea lumii şi omul începuturilor, Ed. Sophia, Bucureşti, 2001, p. 6.

[2] V. V. Lunkevici, Biologia distractivă, traducere din limba rusă, Ed. Ştiinţifică, 1968.

Draga Laura tu si intelegi ceea ce afirmi? Ai studiat corespunzator stiinta (ai competente necesare)? Intelegi fiziologia? Intelegi ADN-ul, structura, rol, mecanisme?

Nu sunt intrebari retorice. Te rog sa nu ma intelegi gresit, eu doar indemn la inlaturarea ignorantei teologice (teopraxie, teognisie), filozofice si stiintifice.

De ce va este teama de stiinta? De ce va temeti de teoria evolutinista? Nu cumva sunteti asemenea celor care "s-au temut de frica acolo unde nu era frica" (psalmi).
Teoria evolutinista nu isi propune sa studieze cum a aparut viata biologica si nici care este scopul acesteia! Teoria evolutionista nu poate spune (si nu va putea spune niciodata) ce il face pe om, OM!
Fara Hristos Iisus suntem nimic... fara harul Duhului Sfant suntem morti (in primul rand duhovniceste).

Luati aminte ca diferenta (fiziologica, inclusiv cognitiva inteligent) intre om ("pamantesc") si maimuta este infima (foooooarte mititica) in comparatie cu diferenta (cognitiva intelectuala atat rationala cat si contemplativa... si bineinteles duhovnicesca, hristificare, sfinteine) intre OM (duhovnicesc) Sfintit de Hristos pe treapta indumnezeirii prin har (precum Sfantul Simeon Noul Teolog, Sfantul Grigorie Palama, Sfantul Serafim de Sarov, Sfantul Luca al Crimeei)... si omul (chiar si din Biserica) care ignora cognitita intelectuala a lui Hristos Iisus!

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[Eugen7]

În prealabil postat de Laura19

Evoluţionismul se predă în continuare şi în învăţământul universitar.

Si care este problema (din punct de vedere al teologiei, teopraxiei, teognosiei)?
Considerati ca in prezent se poate studia si practica adecvat medicina fara a avea cunostinte aprofundate de genetica? fara intelegerea rolului si structuiri ADN-unui? Fara a intelege functionalitatea si structura celulei (identica atat la om cat si la animale)? Fara a intelege: genoptipul, fenotipul... virusii!
Fara a intelege lagatura indisolubila intre trup uman si psihic uman!
Cum se poate studia, intelege si trata cancerul fara implicatiile genetice (ADN)!

Sfantul Luca al Crimeei a fost medic practicant si a atins un grad mare de sfintenie! Ati studiat lucrarile lui teologice?

A mai fost un caz celebru in istorie cand Biserica Romano-Catolica a ales sa "sparga (figurat vorbind)" telescopul lui Galileo pentru a ingropa in ingnoranta filozofica, stiintifica si teologica omenirea... pentru ca nu au putut sa faca fata teologic impactului filozofic pe care il are intelegerea rationala intelectuala umana din ce in ce mai profunda a modului in care functioneaza universul (inclusiv fiziologia organismelor).

Ortodixia Sfintilor Parinti este straina de astfel de amputari filozofice si stiintifice! Filozofii materialisti atei erau rusinati de sfintenia si harul Duhului Sfant din Sfintii lui Hristos precum: Sfantul Simeon Noul Teolog, Sfantul Grigorie Palama, Sfantul Luca al Crimeei...
Ei ne sunt modele de urmat pentru noi ortodocsii...

Asadar sa luam aminte.

Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

P.S. Va rog sa imi iertati tonul mai aprig... unica mea intentie este aceea de a ne indeman sa iesim din ignoranta teologica, filozofica, stiintifica... duhovniceasca. (evident ca mie insumi imi aderesez intai aceste indemnuri).

[Eugen7]

reiau o postare elocventa:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=56

Relatia intre teologiea ortodoxa si stiinta reiese inechivoc din modelul si metodologia patristica.

In contemporaneitate, curentul neopatristic este elocvent.

In acest sens reiau recomandarea pentru urmatoarea lucrare de referinta, in ceea ce priveste realtia dintre teologia ortodoxa si stiinta:

Luca al Crimeei, Sf. - Puterea Inimii, Ed Sophia
"Cartea de fata isi are obarsiile in anii '20 ai veacului trecut, insa, din cazua prigoanei ateiste din Rusia, Sf. Luca a reusit s-o definitiveze abia in anii 1945-1947.
Fiind o lucrare apologetica, Sf. Luca marturiseste impotriva propagandei ateiste, demonstrand o imbinare armonioasa si o impacare a credintei cu stiinta. "

Cap 1 (pag 15) - Ce concluzii putem trage asupra progresului actual al stiintei?
la pag 23, Sfantul Luca raspunde inechivoc: "noi credem in puterea stiintei"

Cap 2 (pag 72) - Duhul plantelor si al animalelor
la pag 75, Sfantul Luca prezinta inechivoc arborele filogenetic: "Intre lumea vegetala si animala nu putem delimita o granita, caci in lumea protozoareleor unicelulare sunt multe forme extrem de asemanatoare, dintre care unele servesc drept TEMEI lumii vegetale iar altele lumii animale, si este aproape cu neputinta sa le deosebesti. Astfel de forme de forme de animale simple ca hidra comuna sau parameciul sunt extrem de asemanatoare cu plantele si dupa functiile lor vitate aproape ca nu se deosebesc de acestea. De la CLASA protozoarelor se RAMIFICA doua lumi grandioase vii: ale PLANTELOR si ale ANIMALELOR..."

Ce om intreg la minte ar contesta sfintenia vietii Sfantului Luca al Crimeei sau inechivocul invataturii sale teologice ortodoxe dupa modelul patristic (inclusiv in ceea ce priveste relatia teologiei ortodoxe cu stiinta, diversele paradigme stiintifice)?

Sfantul Luca al Crimeei, desi orb fizic spre sfarsitul vietii slujea Sfanta Liturhghie impecabil iar celor care priveau cu uimrea acesta, Sfantul le raspundea la fel de inechivoc precum invatatura despre relatia stiinta si teologie ortodoxa: "Cel ce si-a inchinat viata Domnului (Hristos Iisus) nu poate fi niciodata orb, fiinda Dumnezeu ii da lumina la fel cu cea de pe Tabor"

Luca al Crimeei, Sf. - Am iubit patimirea, Ed Sophia
http://www.librariasophia.ro/carti-A...sf--so-61.html
"Despre viata Sfântului Luca al Crimeei, ierarh marturisitor si doctor fara de arginti, urmas al unei vechi familii princiare, artist înzestrat, chirurg genial, profesor universitar, patimitor pentru credinta în temnitele bolsevismului, unul dintre cei mai mari predicatori ai secolului, lucrul cel mai bun care se poate spune sunt propriile lui cuvinte: "Am iubit patimirea, fiindca minunat curateste sufletul!

Un medic genial, profesor universitar, devine arhiereu în anii terorii bolsevice. După anii petrecuti în închisori si suferintele exilului la Cercul Polar de Nord în timpul războiului cu Germania nazistă, episcopul-chirurg salvează vietile a mii de ostasi si numele ierarhului laureat al Premiului Stalin pentru medicină face ocolul lumii.

La adânci bătrâneti, lipsit de vederea trupească avea să răspundă mirării stârnite de liturghisirea lui fără gres prin următoarele cuvinte: „Cel ce si-a închinat viata Domnului nu poate fi niciodată orb fiindcă Dumnezeu îi dă lumină la fel cu cea de pe Tabor".

Autobiografia acestui Sfânt al veacului XX, titan al stiintei si titan al duhului deopotrivă oferă lumii contemporane o extraordinară lectie de sfintire prin slujire si jertfă a puterilor creatoare cu care Dumnezeu a înzestrat neamul omenesc."

Asadar sa luam aminte!
"Noi ceea ce stim vorbim si ceea ce am vazut marturisim" (Ioan 3). Una este sa reproduci ceea ce spun Sfintii si alta este sa sti adica sa intelegi...

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[catalin2]

Laura a dat un citat elocvent, e evident pentru oricine ca teoria evolutionista a pornit de la un curent filozofic. Asa cum sustinea si parintele Serafim Rose. Iluministii atei au preluat acest curent de la antici ca sa creeze o teorie opusa crestinismului. Apoi au tot incercat sa gaseasca si o evidenta stiintifica. Si au preluat-o orbeste pe prima care era mai elaborata. Apoi folosind si multe fraude au incercat sa ii dea si o consistenta stiintifica. Abiogeneza, teoria evolutionista si teoria Big-Bang sunt inrudite, au la baza aceelasi curent filozofic, aceeasi gandire: evolutia progresiva. Trepatat, de la o explozie, au aparut progresiv stelele si tot universul. Apoi, din elemente a aparut viata, treptat, in timp indelungat. Si in final, de la organisme simple, viata a evoluat la organisme complexe si in final omul. Filozofie pura.

[Eugen7]

În prealabil postat de Eugen7

reiau o postare elocventa:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=56

Relatia intre teologiea ortodoxa si stiinta reiese inechivoc din modelul si metodologia patristica.

In contemporaneitate, curentul neopatristic este elocvent.

In acest sens reiau recomandarea pentru urmatoarea lucrare de referinta, in ceea ce priveste realtia dintre teologia ortodoxa si stiinta:

Luca al Crimeei, Sf. - Puterea Inimii, Ed Sophia
"Cartea de fata isi are obarsiile in anii '20 ai veacului trecut, insa, din cazua prigoanei ateiste din Rusia, Sf. Luca a reusit s-o definitiveze abia in anii 1945-1947.
Fiind o lucrare apologetica, Sf. Luca marturiseste impotriva propagandei ateiste, demonstrand o imbinare armonioasa si o impacare a credintei cu stiinta. "

Cap 1 (pag 15) - Ce concluzii putem trage asupra progresului actual al stiintei?
la pag 23, Sfantul Luca raspunde inechivoc: "noi credem in puterea stiintei"

Cap 2 (pag 72) - Duhul plantelor si al animalelor
la pag 75, Sfantul Luca prezinta inechivoc arborele filogenetic: "Intre lumea vegetala si animala nu putem delimita o granita, caci in lumea protozoareleor unicelulare sunt multe forme extrem de asemanatoare, dintre care unele servesc drept TEMEI lumii vegetale iar altele lumii animale, si este aproape cu neputinta sa le deosebesti. Astfel de forme de forme de animale simple ca hidra comuna sau parameciul sunt extrem de asemanatoare cu plantele si dupa functiile lor vitate aproape ca nu se deosebesc de acestea. De la CLASA protozoarelor se RAMIFICA doua lumi grandioase vii: ale PLANTELOR si ale ANIMALELOR...".

In sprijinul acestor afrimatii, reiau o postare elocventa:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=73

Consider ca adeptii cretionismului in interpretarea ad litteram de tipul "intelligent design" intrucat au (ridicole, ilare) pretentii stiintifice, trebuie combatuti in primul rand in domeniul teologic si apoi in cel stiintific (desi este destul de dificil intrucat dansii resping metoda stiintifica ca garant al integritatii paradigmei stiintifice actuale).

In acest sens recomand o alta lucrare teologica (in asentimelul Sfantului Luca al Crimeei), pertinenta si de referinta in aceea ce priveste faptul ca stiinta este o unealta ce poate fi folosita spre slava lui Dumenzeu si a Sfintei Sale Biserici, evident de catre teologi si preoti care au o dubla specializare: teologica si stiintfica.

Petcu, Lucian-Razvan, Pr. - Cosmologia crestina si teoriile fizicii moderne, Ed. Sophia
"Poate drumul stiintei sa intersecteze calea credintei în efortul de cunoastere a lumii ?
Autorul crede ca raspunsul la întrebarea de mai sus este afirmativ si acesta constituie „firul rosu” al studiului de fața, care, „fara a evita aprofundarile si dificultatile [...], antreneaza cititorul, pentru ca nu-l sperie cu tehnicitatea sau inaccesibilitatea, ci-l încurajeaza si-l atrage dintru început, convingandu-l ca, fara sa devina un specialist, poate ajunge totusi sa înteleaga la un nivel superior raportul just dintre stiinta si credinta, care framanta inevitabil pe om în istorie” (Pr. prof. dr. George Remete).

Asadar cartea doreste sa evidentieze puntea existenta între cosmologia crestina si teoriile fizicii moderne care „conlucreaza” cu dogmele Ortodoxiei, valorificandu-se si regasindu-se în spatiul ei teologic. "

Spor la studiu celor interesati.

Dupa cum am afirmat anterior in numeroare randuri, consider ca viziunea evolutionismului teisit (ce nu are pretentii stiintifice), in prespectiva teologica ortodoxa (dupa modelul si metodologia Sfintilor Parinti) reprezinta un sens teologic pertinet dat paradigmei stiintifice actuale. Evident ca aceste afirmatii nu sunt "gratuite" ci sunt sustinute de o intrega lista de lucrari teologice elocvente (precum cele ale Sfantului Luca al Crimeei, in care apre inechivoc descris arborele filogenetic) pe care am oferit-o si o pot oferi ori de cate ori este nevoie.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

In sprijinul acestor afrimatii, reiau o postare elocventa:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=73

Iar eu redau comentariul meu:
Observ un progres imbucurator, se pare ca ti-ai dat seama ca sfintii adusi in discutie de evolutionistii teisti nu sustin deloc evolutionismul, dimpotriva. Si ai ramas doar la sfantul Luca, dar si la acel citat am spus ca nu reiese ca se refera la evoutionism, ci la descrierea speciilor, de la simplu la complex.
Acum dai un nou autor, despre a carui carte am gasit din fericire un scurt rezumat pe net. Si autorul sustine de faptce spun si eu, si scrie impotriva evolutionismului si teoriei Big-Bang. La fel cum fac si alti autori dati de tine, care descriu teoriile moderne din perspectiva teologica, nu ca le-ar accepta.
Iata si citate din rezumat: "Desfăşurarea în cadrele biologiei a raportului interdisciplinar teologie­ ştiinţă nu putea să nu facă referire şi la teoria evoluţionismului împotriva căruia am adus, sperăm, argumente pertinente.
Un prim argument de acest fel este rolul fundamental nefiresc pe care evoluţionismul îl acordă întâmplării şi lipsa de sens caracteristică acestei teorii. Locul important acordat de către evoluţionism simplei întâmplări ca „motor” al dezvoltării şi desăvârşirii biologice nu poate fi acceptat de teologie, dar nici de logica bunului simt.
Un alt argument adus împotriva evoluţionismului a fost fundamentarea neprincipială sau incompletă, unde am remarcat absolutizarea ipotezelor (cum ar fi „argumentul” craniilor umanoide de format intermediar între
maimuţă şi om şi ideea că inteligenţa depinde de mărimea creierului). La acesta am adăugat şi argumentul gradualităţii în complexitatea organismelor vii, precum şi unitatea materială a vieţii (întemeiată pe elementele genetice comune) care, deşi sunt invocate de către evoluţionişti, ele nu sunt nici pe departe neteologice, ci dimpotrivă atestă unitatea materială a creaţiei lui Dumnezeu. În aceeaşi categorie
mai intră puncte de vedere legate de aprecierea evoluţiei ca involuţie sau evoluţia acceptată doar ca o adaptare (expresie a purtării de grijă a lui Dumnezeu pentru lumea creată)."

Dupa cum observi la asta se referea si sfantul Luca. O lucrare interesanta care priveste adevarata stiinta din punct de vedere teologic. Acum pasul urmator e sa marturisesti si tu ce scrie in cartile date de tine (nu doar Kalomiros).
P.S. Am explicat in mesajul precedent ce e intelligent design, si ca evolutionismul teist se incadreza in aceasta teorie, ca si creationismul stiintific. Intelligent design nu e acelasi lucru cu creationismul stiintific.

[Eugen7]

În prealabil postat de Eugen7

In sprijinul acestor afrimatii, reiau o postare elocventa:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=73

Consider ca adeptii cretionismului in interpretarea ad litteram de tipul "intelligent design" intrucat au (ridicole, ilare) pretentii stiintifice, trebuie combatuti in primul rand in domeniul teologic si apoi in cel stiintific (desi este destul de dificil intrucat dansii resping metoda stiintifica ca garant al integritatii paradigmei stiintifice actuale).

In acest sens recomand o alta lucrare teologica (in asentimelul Sfantului Luca al Crimeei), pertinenta si de referinta in aceea ce priveste faptul ca stiinta este o unealta ce poate fi folosita spre slava lui Dumenzeu si a Sfintei Sale Biserici, evident de catre teologi si preoti care au o dubla specializare: teologica si stiintfica.

Petcu, Lucian-Razvan, Pr. - Cosmologia crestina si teoriile fizicii moderne, Ed. Sophia
"Poate drumul stiintei sa intersecteze calea credintei în efortul de cunoastere a lumii ?
Autorul crede ca raspunsul la întrebarea de mai sus este afirmativ si acesta constituie „firul rosu” al studiului de fața, care, „fara a evita aprofundarile si dificultatile [...], antreneaza cititorul, pentru ca nu-l sperie cu tehnicitatea sau inaccesibilitatea, ci-l încurajeaza si-l atrage dintru început, convingandu-l ca, fara sa devina un specialist, poate ajunge totusi sa înteleaga la un nivel superior raportul just dintre stiinta si credinta, care framanta inevitabil pe om în istorie” (Pr. prof. dr. George Remete).

Asadar cartea doreste sa evidentieze puntea existenta între cosmologia crestina si teoriile fizicii moderne care „conlucreaza” cu dogmele Ortodoxiei, valorificandu-se si regasindu-se în spatiul ei teologic. "

Spor la studiu celor interesati.

Dupa cum am afirmat anterior in numeroare randuri, consider ca viziunea evolutionismului teisit (ce nu are pretentii stiintifice), in prespectiva teologica ortodoxa (dupa modelul si metodologia Sfintilor Parinti) reprezinta un sens teologic pertinet dat paradigmei stiintifice actuale. Evident ca aceste afirmatii nu sunt "gratuite" ci sunt sustinute de o intrega lista de lucrari teologice elocvente (precum cele ale Sfantului Luca al Crimeei, in care apre inechivoc descris arborele filogenetic) pe care am oferit-o si o pot oferi ori de cate ori este nevoie.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...0&postcount=82

Consider adecvat sa reiau o lista bibliografica (putin mai detaliata) pertinenta pentru subiectul discutat:

TEOLOGIE ŞI SPIRITUALITATE ORTODOXĂ:
ALFEYEV Ilarion, Episcop, Sfantul Simeon Noul Teolog si tradiția ortodoxa, trad. Ioana Stoicescu, Maria-Magdalena Rusen. Bucureşti: Sophia, 2010.
CHIALA Sabino, Isaac Sirianul — asceza singuratica si mila fără sfârșit, trad. Maria-Cornelia si diac. Ioan I. Ica jr, Sibiu: Deisis 2012.
COMAN Constantin, Pr. Prof., Erminia Duhului. Bucureşti: Bizantină, 2002.
CRAINIC Nichifor, Cursurile de Mistică. Sibiu: Deisis, 2010.
ICA jr Ioan I. diac., Canonul Ortodoxiei I. Canonul apostolic al primelor secole. Sibiu: Deisis, 2008.
IOSIF Gheron, Marturii din viața monahala, trad. Pr. Prof. Constantin Coman, București: Bizantina, 2003
LARCHET Jean-Claude, Acesta este Trupul Meu, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2006.
LARCHET Jean-Claude, Creștinul în fata bolii, suferinței şi morții, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2006.
LARCHET Jean-Claude, Inconștientul spiritual sau Adâncul neștiut al inimii, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2009.
LARCHET Jean-Claude, Semnificația trupului în Ortodoxie, trad. Monahia Antonia. Bucureşti: Basilica, 2010.
LARCHET Jean-Claude, Sfarsit crestinesc vietii noastre, fara durere, neinfruntat, in pace..., trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Basilica, 2012.
LARCHET Jean-Claude, Teologia bolii. Sibiu: Oastea Domnului, 1997.
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor mintale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2008.
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor spirituale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2001.
LARCHET Jean-Claude, Tradiția ortodoxa despre viața de după moarte, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2001.
LOSSKY Vladimir, După chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, trad. Anca Manolache. Bucureşti: Humanitas, 2006.
LOSSKY Vladimir, Introducere in Teologia Ortodoxă, trad. Lidia şi Remus Rus. Bucureşti: Editura Sophia, 2006.
LOSSKY Vladimir, Teologia mistică a Bisericii de Răsărit, trad. pr. Vasile Răducă. Bucureşti: Humanitas, 2010.
LOUTH Andrew, Pr., Sfantul Ioan Damaschinul. Traditie si originalitate in teologia bizantina, trad. pr. prof. Ioan Ica sr si diac. Ioan I. Ica jr, Sibiu: Deisis 2010.
MATSOUKAS Nikolaos, Introducere în gnoseologia teologică, trad. Maricel Popa, Bucureşti: Bizantină, 1997.
MATSOUKAS Nikolaos, Teologia Dogmatica si simbolica vol.II, Expunerea credinţei Ortodoxe, trad. Nicuşor Deciu. Bucureşti: Bizantină, 2006.
MATSOUKAS Nikolaos, Teologia Dogmatica si simbolica vol.IV, Demonologia, trad. Pr.Prof. Constantin Coman, Pr.Cristian-Emil Chivu, Bucureşti: Bizantină, 2006.
MEYENDORFF John, Teologia bizantină. Bucureşti: IBMBOR, 1996.
MOORE Lazarus, Arhimadrit, Sfantul Serafim de Sarov. O biografie spirituala, trad. Paul Balan, Bucuresti: Agapis, 2002.
MOŞOIU Nicolae, Taina prezentei lui Dumnezeu în viaţa umană. Viziunea creatoare a Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae. Piteşti: Paralela 45, 2000.
NELLAS Panayotis, Hristos, Dreptatea lui Dumnezeu şi îndreptarea noastră - pentru o soteriologie ortodoxa, trad. Pr. prof. Ioan Ica sr. Sibiu: Deisis, 2012.
NELLAS Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2002.
PUHALO Lazăr, IPS, Caile Ortodoxiei Contemporane, trad. Mihnea Gafita. Cluj-Napoca: Eikon, 2006.
PUHALO Lazăr, IPS, Sufletul, trupul si moartea, trad. Fabia Anton. Cluj-Napoca: Eikon, 2005.
PUHALO Lazăr, IPS, Teologia vie in ortodoxie, trad. Fabia Anton. Cluj-Napoca: Eikon, 2005.
ROMANIDES Ioannis, Dogmatica patristica ortodoxa. O expunere concisa, trad. Dragos Dasca. Sibiu: Ecclesiast, 2011.
ROMANIDES Ioannis, Teologia Patristică, trad. pr. dr. Gabriel Mândrilă. Bucuresti: Metafraze, 2011.
SOPKO Andrew, Pentru o cultura a iubirii jertfelnice . Teo-antropologia Arhiepiscopului Lazar Puhalo. Cluj-Napoca: Eikon, 2004.
SPIDLIK Tomas, Inima şi Duhul în învățătura Sfântului Teofan Zăvorâtul, trad. Maria-Cornelia Ica jr. Sibiu: Deisis, 2011.
SPIDLIK Tomas, Michelina Tenace, Richard Cemus, Spiritualitatea Răsăritului creștin. III. Monahismul, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2000.
SPIDLIK Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creștin. I. Manual sistematic, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 1997.
SPIDLIK Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creștin. II. Rugăciunea, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 1998.
SPIDLIK Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creștin. IV. Omul si destinul sau in filozofia religioasa rusă, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2002.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Ascetica şi mistica Bisericii Ortodoxe. Bucureşti: IBMBOR, 2002.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Rugăciunea lui Iisus şi experiența Duhului Sfânt. Sibiu: Deisis, 2003.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Sfânta Treime sau La început a fost iubirea. Bucureşti: IBMBOR, 2012.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Spiritualitate si comuniune in Liturghia Ortodoxă. Bucureşti: Editura IBMBOR, 2008.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Teologia Dogmatică Ortodoxă vol. I, II şi III. Bucureşti: IBMBOR, 1996.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Viața şi învățătura Sfântului Grigorie Palama. Bucureşti: IBMBOR, 2006.
USCA Ioan Sorin, Pr., Ioan Traian, prof., Vechiul Testament in tâlcuirea Sfintilor Parinti. XII. Iov, Bucuresti: Christiana, 2008.
USCA Ioan Sorin, Pr., Ioan Traian, prof., Vechiul Testament in tâlcuirea Sfintilor Parinti. XIII.Psalmii, Bucuresti: Christiana, 2009.
USCA Ioan Sorin, Pr., Vechiul Testament in tâlcuirea Sfinților Parinti. I. Facerea, Bucuresti: Christiana, 2008.
ZIZIOULAS Ioannis, IPS, Creaţia ca Euharistie. Bucureşti: Basilica, 2009.
ZIZIOULAS Ioannis, IPS, Ființa eclesială. Bucureşti: Bizantină, 2007.
LUCA AL CRIMEEI, Sfântul, Am iubit patimirea, trad. Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas, Bucuresti: Sophia, 2012.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.