help !:(

Cuvintele scrise de tine, Mirela, ma duc cu gandul la infricosata maretie a lui Dumnezeu in zidirea Sa, si prin comparatie la nimicnicia omului. Avem in Biblie aceasta marturie si anume acolo, unde Dumnezeu ii vorbeste lui Iov in vifor si nor:
"
1. Atunci Dumnezeu i-a răspuns lui Iov, din sânul vijeliei, şi i-a zis:
2. "Cine este cel ce pune pronia sub obroc, prin cuvinte fără înţelepciune? 3. Încinge-ţi deci coapsele ca un viteaz şi Eu te voi întreba şi tu Îmi vei da lămuriri!
4. Unde erai tu, când am întemeiat pământul? Spune-Mi, dacă ştii să spui.
5. Ştii tu cine a hotărât măsurile pământului sau cine a întins deasupra lui lanţul de măsurat?
6. În ce au fost întărite temeliile lui sau cine a pus piatra lui cea din capul unghiului,
7. Atunci când stelele dimineţii cântau laolaltă şi toţi îngerii lui Dumnezeu Mă sărbătoreau?
8. Cine a închis marea cu porţi, când ea ieşea năvalnică, din sânul firii,
9. Şi când i-am dat ca veşmânt negura şi norii drept scutece,
10. Apoi i-am hotărnicit hotarul Meu şi i-am pus porţi şi zăvoare
11. Şi am zis: Până aici vei veni şi mai departe nu te vei întinde, aici se va sfărâma trufia valurilor tale?
12. Ai poruncit tu dimineţii, vreodată în viaţa ta, şi i-ai arătat aurorei care este locul ei,
13. Ca să apuce pământul de colţuri şi să scuture pe nelegiuiţi de pe pământ? (Iov 38)

Dumnezeu ne poate vorbi asa; dar noi intre noi, nu, caci tarana suntem cu totii! Noi sa ne aratam dragostea frateasca, pe care o asteapta Domnul de la noi, indiferent ce fac altii. Eu asa am inteles. Si asta nu e "filozofeala".