Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
(...)cele două <dragostea si adevarul - n.a.> nu se exclud. Nici nu sunt ca două talere ale unei balanțe, astfel încât prea multă iubire să însemne prea puțin adevăr ori invers.
|
O evreica de cetatenie romana, convertita la crestinism, si a carei familie a fost in totalitate exterminata de catre nazisti, a ascuns dinaintea invaziei rusilor comunisti cativa ostasi nemti. Se intampla in Bucuresti la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Ii tinea ascunsi intr-o pivnita, in afara casei. Le ducea regulat cate ceva de mancare si putina apa. Intr-o zi s-a trezit la poarta cu reprezentanti ai armatei bolsevice care cautau din casa in casa posibili soldati nemti, ascunsi de populatie. Crestina noastra, la interogarea facuta de catre rusi, a tagaduit adevarul, salvandu-i astfel pe soldatii germani. A preferat sa minta din dragoste pentru criminalii familiei sale. A stins astfel adevarul in dragoste. Cine o poate judeca pentru minciuna?
"Caci la urma nu raman decat acestea trei: credinta, nadejdea si dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea." (1Cor.13:13)
23.04.2012, 01:02:10
Subiecte asemănătoare
Threaded Mode