,,În seara zilei următoare, adică luni, Biserica Sfântul Silvestru l-a  avut ca invitat pe părintele protosinghel Irineu Curtescu. Ucenic direct  al lui Paisie Olaru de la Sihla, format în duhul Sihastriei, mănăstirea  sa de metanie, parintele Irineu, s-a nevoit între anii 1990 - 2000 la  Schitul Prodromu din Sfântul Munte Athos. Probleme de sănătate, l-au  reîntors în tară, la Mănăstirea Antim din București, unde l-a slujit pe  părintele Sofian Boghiu, în ultimii doi ani de viață ai acestuia. În  anul 2002 pune bazele unui nou așezământ monahal: Mănăstirea Ponor, care  este situata, în partea central-nordică a județului Alba, la o distanta  de aproximativ 40 km de Aiud – orașul cel mai apropiat.
  Atât în București, cât și în celelalte orașe, părintele Irineu este  iubit și respectat, iar venirea lui a produs o mare bucurie printre cei  care îl cunosc și îl prețuiesc, dovadă fiind numărul foarte mare de  credincioși care au poposit la biserica noastră pentru a-l asculta. Tema  propusă 
Viața duhovnicească – cum o putem dobândi, a fost  pentru părintele un bun prilej de a adresa celor veniți un cuvânt de  mângâiere duhovnicească în acest post. Plecând de la cuvintele  Scripturii: 
Secerișul este mult, dar lucrătorii sunt puțini; rugați  deci pe Domnul secerișului, ca să scoată lucrători la secerișul Său.  (Lc.10, 2), părintele a amintit că un prim pas către viața  duhovnicească a fiecărui creștin este strânsa legătură cu părintele  duhovnicesc. Mai mult decât atât, omul când are o apăsare sufletească,  când are un necaz, trebuie să alerge numaidecât la duhovnicul său, și  prin împreună sfătuire, să nu facă nimic din voia sa. Modelul cel mai  bun de împreună-sfătuire, este cel al Sfintei Treimi: Să facem om..., Să  ne pogorâm… 
fără sfat nu se poate ca noi să facem fapte bune în  această viață, de ce ? pentru că omul nu știe niciodată finalitatea  acelui lucru, atunci prin sfat cu duhovnicu,l Dumnezeu însuși lucrează. 
  Omul este templul lui Dumnezeu, și atunci când păcătuim în alungăm pe  Dumnezeu din noi, El care a murit pe cruce pentru noi, nu pentru îngeri  și 
ne-a ridicat nu în ceruri, ci mai presus de ceruri, la dreapta măririi lui Dumnezeu pentru totdeauna.  Iubirea în sânul Sfintei Treimi este modelul vrednic de urmat și atunci  când ne iubim unii pe alții după îndemnul Bisericii și alungăm dintre  noi vrășmășia, 
aducem raiul pe pământ. Atunci când îl iubim pe  cel de lângă noi, înseamnă că îl cunoaștem pe Dumnezeu, dacă nu iubim  atunci nu-L cunoaștem pe El, și după cuvântul Scripturii: 
cine a iubit mult, mult i se iartă.  Tot ceea ce a făcut Dumnezeu de când a creat lumea și până la sfârșitul  ei a făcut din iubire, din iubire a luat trup omenesc, din iubire a  stat Hristos pe cruce și din iubire a înviat.
  Ca un cuvânt de final Părintele i-a îndrumat pe toți cei de față să  fie recunoscători lui Dumnezeu pentru că suntem ființe nobile, suntem  creați după Chipul Lui, și fiecare credincios șă aibă trezvia sufletului  și a trupului pentru că 
ele au un rol important în viața duhovnicească, că nu știm când va veni Hristos"
Sursa:
http://biserica-sfantul-silvestru.ro...m-dobandi-si-t