Locul copilariei

[eclat_de_lune]

Copilaria mea a insemnat prietenii de pe casa scarii blocului. A insemnat lungi zile de vacanta, cand ieseam de foarte de dimineata si faceam "cort" pe pajistea din fata blocului si ne jucam de-a mama si de-a tata, pana cand spre seara incepeam "urmarita" sau "de-a v-ati ascunselea". Inseamna zile cand mergeam in padurea din micul nostru orasel sa culegem muguri de brad pentru sirop sau flori de soc pentru socata, insemna drumetii pazite de cel mai bun prieten al nostru, o catelusa a blocului nostru, Ela, la a carui sfarsit am stat toti si am vegheat ( inclusiv parintii si alti vecini) si am incercat sa o salvam. A mai insemnat zile de vacanta cand mergeam cu parintii la tara, la legat la vie, la cules de struguri, si alte munci ale campului, la cules de bureti, de flori de camp, de urzici, a insemna dupa-amiezi de vara petrecute pe cararile din vie sau in apa incalzita de soare din curtea casei unde ne balaceam noi copii. Insemna vacante de iarna cu ore lungi petrecute pe derdelus, cu oameni de zapada, cu case cu ziduri si camere facute din zapada ( ce vremuri!), seri lungi care nu se terminau decat atunci cand reuseam sa rezolv problemele la matematica si de scris tema lafiecare obiect de 3 ori ( pe caietul de acasa, pe caietul de teme, eventual pe un caiet special sau pe caietul de clasa). O doamna invatatoare la care visam ca la mama mea, povesti nemuritoare, romanele lui Jules Verne,poeziile lui Toparceanu, povestirile lui Emil garleanu.. spectacole ale vietii care curgeau pe strazile sau pe esplanada orasului ( inmormantari, nunti, hore), cofetaria la care ne duceau parintii in fiecare duminica.