Perspectiva crestin asupra sportului..

În prealabil postat de windorin

Iar uitatul la sport, la televizor, este de'a dreptul patima si putinatate a mintii. Deoarece, omul isi strica nervii, ochii, sanatatea, in timp ce cei de la televizor fac sport pentru ei insisi.

Sportul se face, nu se urmareste. Sunt sporturi bune si sporturi mandre.

In cazul asta si emisiunile de divertisment sunt patima si putinatate a mintii. Pentru ca sportul la TV nu e sport, e divertisment. Eu ma uit la fotbal, de exemplu, ca sa ma distrez, sa ma simt bine. Asa cum un violonist virtuos imi incanta auzul, tot asa un fotbalist care reuseste un dribling spectaculos urmat de gol imi incanta privirea. Si mai bine ma simt cand acel fotbalist apartine unei echipe pe care o simpatizez. Competitia aduce dupa sine simpatii si afinitati.

Din pacate exista huligani pe stadioane, de nu te mai poti duce cu familia sa te bucuri de un meci. Acestia sunt cazaturile societatii, oameni care pentru ca nu sunt in stare sa duca o viata normala se refuleaza in a fi huligan. Gasesc astfel o scuza pentru a se exprima prin violenta, un paravan care desi nu pacaleste pe cei din afara, e de ajuns pentru ca ei insisi sa-si construiasca o motivatie subreda.