Ce frunos,ce frumos ai spus.Toti copii sunt niste Serafimi...asa imi vine sa plang!!!,mai ales acum cand inima mi-e aplecata spre tot ceea ce este sensibil.Nici nu vreau sa-mi inchipui ce simte o mama cand ii adoarme pruncul pe vecie,eu m-am indragostit de puiul meu,inca din prima clipa in care l-am vazut.
Dar,toate sunt de la Dumnezeu,sunt convinsa ca acel pui este intr-un loc frumos,mai autentic si frumos decat cel in care nu a apucat sa traiasca.
Acestea le-am spus din sentimentalism,cat despre problema in sine,bine-nteles ca numai preotii stiu ce este de facut.Oricum,baietelul tau va trai vesnic si in aceasta lume,atata timp cat in inima ta de mamica v-a bate cate o pulsatie in fiecare clipa si pentru baietelul tau....M-au napadit lacrimile!!!
__________________
" Nu suntem prizonierii propriului destin, suntem prizonierii propriei minti "
|