cunoasterea binelui si al raului

Frumos spus Dorin, omul putea cunoaste binele si raul fara a cadea in pacat. Dar a cazut! Postarea ta imi aminteste de acel copil ( nu mai stiu numele lor) crescut intr-un mediu virtuos. Traia ca un inger pe pamant, era fara de pacat ..cum il vedea batranul sau. Pe la 20 de ani a murit si intr-o noapte i s-a arata batranului. Era in Iad! Plangand batranul se roaga nopti la rand sa ii arate de ce acolo, toata viata sa a trait ca un inger in trup. Atunci a auzit un glas. Toate l-ai invatat avvo..dar smerenia ai uitat-o! Caderea din punctul meu de vedere "lamureste credinta". Nimic nu iti arata mai bine cat de slab si nimic esti decat [COLOR=Red]propria-ti cadere[/COLOR].. Poti citit toate tratatele de teologie, poti duce o viata desavarstita, poti simti ca stai pe palmele Stapanei, daca nu iti vezi nimicnicia...mergi la Iad precum copilul. Ori teama de Iad nu ai ai decat prin cadere. Daca gresesc Doamne iarta-ma!