Din nou la invatatura Sfintilor Parinti

[Fani71]

În prealabil postat de georgeval

Pentru ca maine Biserica a inchinat ziua Sfintilor Parinti de la sinodul I de la Niceea, sa incerca sa marturism cat de actuala este invatatura Sfintilor Parinti, aceste trambite ale Duhului Sfant.

Parintii sunt baza teologiei ortodoxe. Invatatura lor este mereu actuala.

Insa trebuie aplicat si duhul parintilor, nu numai litera. Trebuie citite anumite din cartile lor altfel in contextul actual decat atunci cand au fost scrise.

Nu trebuie sa ii idolatrizam. Trebuie sa ii cinstim cu adevarat.
Observ ca in unele medii ortodoxe a aparut un fundamentalism patristic. Fiecare vorba a lor e luata fara discernamant, ca fiind coborata direct de la Duhul sfant.
Or nu este asa. Ei erau oameni vii si mai plecau si urechea la ce se zicea in vremea lor (stiinta din vremea lor, misoginia din vremea lor de ex.), cu stiinta sau cu nestiinta. Mai aveau si ganduri personale, care nu au fost dogmatizate, unele contrazic alte ganuri ale altor parinti. Se mai si contraziceau deci (in aspecte sa zicem minore).
De asemenea, se face confuzia intre dogme (imuabile) si canoane (orientari doar, si posibil variabile cu timpul, unele dintre ele).

Eu sunt pentru miscarea neopatristica initiata de George Florovsky, Vladimir Lossky, p. Dumitru Staniloae si p. Jean Meyendorff - printre altii. Aceasta miscare a redescoperit parintii in sec. 20 - fusesera oarecum uitati din cauza influentei scolii de teologie de la Kiev, profund latinizanta si scolastica, o adevarata 'captivitate babilonica' a teologiei ortodoxe, si din cauza lipsei de cultura teologica in multe zone din fostul Bizant.
Acesti teologi citeau parintii si teologiseau in duhul lor, cu adevarat, dupa parerea mea.