"Mă bucur şi mereu mă voi bucura"

[cristiboss56]

"Mă bucur şi mereu mă voi bucura" , este concluzia la care a ajuns Sfântul Apostol Pavel după lungile şi grelele suferinţe. Sfinţii Părinţi au accentuat în Învăţăturile lor că , invidiile, duşmăniile, primejdile , intrigile, precum nimic din toate acestea nu pot întrista un suflet mare şi înţelept. De ce ? Pentru că bucuria, bucuria adevărată nu se consumă în interiorul tău, ci ea se trăieşte împreună cu cei de lângă tine, iar atunci când ei prietenii, nu îţi împărtăşesc bucuria, totul parcă se ruinează. Spunea cineva odată atât şi atât de înţelept şi adevărat : " O bucurie neîmpărtăşită este, de fapt , un pas către tristeţe. Probabil că mulţi din noi am trecut prin astfel de momente de tristeţe inexplicabile pentru moment. Revenirea noastra a fost tocmai împărtăşirea bucuriilor celor din jur, prietenilor noştri, atâţia câţi au mai rămas . De menţionat că bucuria de care vorbeşte Apostolul este însă un sentiment constant, care nu oscilează în funcţie de atitudinea celor din jur, aş zice că este mai mult decât o trăire, este de fapt o atitudine. Bucuria Sfântului Pavel este slujirea Mântuitorului şi nădejdea mântuirii, o slujire şi o nădejde ce ar trebui să ne însoţească şi pe noi, cu adevărat, până în ultima clipă . În fond nu aceasta este sensul credinţei noastre ? Cu siguranţă că da ! . Siguranţa drumului pe care merge şi credinţa în Dumnezeu fac din Sfântul Pavel unul dintre cei mai optimişti oameni.