Cum ramane cu "barbatul sa-si iubeasca femeia ca pe el insusi"

De multe ori mi-am pus problema cum se face ca persoana ideala de la inceput se transforma intr-un monstru peste noapte. Iar asta e valabil in ambele cazuri. Nu sunt misogin si nu iau apararea barbatilor, dar am fost martorul mai multor situatii extrem de perfide din partea femeilor. Uneori disperarea duce la pierderea mintii. Si nu vorbrsc de cazuri patogene cu oameni bolnavi de gelozie, de imbecili care nu stiu decat sa bea si sa-si bata femeia si copii pentru ca asa intelege el sa fie barbat. Vorbesc de cazurile atat de multe, de prin Italia sau Romania, dar in general datorita strainatatii... Spuneam pe alt topic ca lucrez intr-un "cuib de viespi" unde femeia NU merita eticheta de mama si sotie. De multe ori barbatul este provocat sa se dezlantuie. Imi pare rau ca o spun, dar sunt dezamagit pur si simplu. Si raman la ideea ca Dumnezeu rezolva orice problema. Eu nu cred ca acea femeia L-a chemat vreodata in ajutor pe Dumnezeu. Doar ca, datorita atator probleme care ne sufoca, NU MAI AVEM TIMP SA NE RUGAM!