Minunile facute de Dzeu

[bodo1222]

Asa cum spunea si OmuBun, probabil nu ajunge restul vietii pentru a povesti minunile pe care le face Dumnezeu cu noi zi de zi...si eu as putea sa va enumar multe..dar va spun cateva care mi se par foarte frumoase.
Prima minune s-a intamplat intr-o vara cand ma leganam in leaganul din curtea soacrei mele,privind la baietelul meu (avea 2 ani) cum se juca in gradina..la un moment dat s-a urcat in picoare pe o masina de jucarie din aia mare cu bascula(era masina cat copilul) si s-a apucat cu mainile de crengile unui copac pentru avea stabilitate...bineinteles cand am vazut,m-am ridicat in picioare,panicat pentru a-l lua de acolo...in acea clipa i-a fugit masina de sub picioare...inchipuiti-va ce am simtit cand am vazut ca la aprox 30 de cm de masina era un stalp de ala de vie culcat pe pamant si langa el infipt un tarus de fier iesit afara din pamant...ce s-a intamplat?eu n-am vazut in viata mea cum un copil poate sa aterizeze la aprox.1 metru de locul unde ar fi trebuit sa cada...ori cadea cu capul de spaler....ori fereasca Dumnezeu se ducea cu trupul in tarus..ei bine s-a dus ca o frunza ...dupa ele....
Si acum sa va povestesc ceva mai frumos:incepusem sa citesc pe net despre Muntele Athos...incet,incet s-a aprins o dorintza de neinchipuit de a ajunge acolo..aproape zilnic cautam articole cu si despre Athos...si am gasit un pelerinaj organizat de Centrul de pelerinaj de la Sf.Paraschiva,Iasi...problema a fost ca am sunat foarte tarziu...cu aprox. 2 saptamani inainte,caci nu stiam ca se ocupa asa repede...eram la pescuit cu tata cand m-am reusit in sfarsit sa vorbesc cu cel care conducea grupul(parintele Ciprian)...si bineinteles mi-a spus ca toate locurile sunt ocupate...si sa incerc la toamna(era primavara)...pfff...m-am inegrit la fata de suparare..nici pescuit de nu imi mai ardea...si am inceput sa ma rog,acolo,la pescuit,cu undita in mana....atat de mult imi doream sa merg..si....la nici 10 minute ma suna parintele Ciprian...se eliberase un loc...
In fine,bucuros am multumit lui Dumnezeu si acu pregatirile...in domeniul in care lucrez,aveam de incasat banii de la o lucrare..si aveam si unele plati si unele datorii..erau cam banii ce ii incasam...iar de pelerinaj nu imi mai ajungea...sotia mi-a zis sa am rabdare si sa ma duc in toamna...tata la fel....le-am zis ca nu renunt sub nici o forma...voi intarzia cu platile dar pe Athos tot ma duc...si gandul asta l-am zidit in minte fara nici un ''poate''...si...minune...a doua zi ma suna de-o lucrare rapida in vreo 3 zile...bani care mi-au acoperit si pelerinajul si cheltuielile si peste...