fara Dumnezeu

[Traditie1]

În prealabil postat de Dumitru73

Nu cred ca exista cineva care, macar in adancul constiintei lui, sa nu isi doreasca adevarul.
Tocmai asta te impinge sa cercetezi, sa cauti.
Logic vorbind, ar trebui sa-L gasesti pe Dumnezeu oriunde il cauti, daca vrei sa-l gasesti.
Problema e ca, cu cat il cauti mai mult cu atat iti dai seama ca nu il vei mai gasi niciodata.

Adevarul poate deveni si un idol, vorba lui Dostoievski: Aş prefera să rămân cu Hristos, decât cu adevărul.

Un adevar mort nu e de nici un folos. Nu ai nici o datorie fata de un astfel de adevar, poti foarte bine sa traiesti ca si cum Dumnezeu ar exista, nu e nici un pacat.

Ce spui tu despre lipsa perceptiei lui Dumnezeu este o eroare logica. Daca Dumnezeu exista, El nu poate fi accesat din initiativa creaturilor ci numai din initiativa Sa.

Senzatia lipsei lui Dumnezeu se bazeaza pe senzatia ca noi traim într-un spatiu fizic material (în care nu-L gasim pe Dumnezeu) dar aceasta senzatie poate fi foarte bine o iluzie. De fapt toata perceptia noastra despre acest spatiu e doar la nivelul creierului, de exemplu nu exista culori, sunete, lumina ci acestea sunt senzatii create în creier pornind de la vibratii incolore si lipsite de sunet din lumea materiala (unde de vibratii ale particulelor elementare).