Cine s-ar casatori cu o desfranata ?

[windorin]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Da, dar Hristos a luat firea umana din Fecioara Maria, si bunicii: Ioachim si Ana, deci ar fi chiar firea umana in totalitatea ei... sau conteaza foarte mult vasul din care s-a intrupat, vas care nu se poate asemana sau amesteca cu celelalte?

Hristos a luat firea umana deplina, cu toate slabiciunile ei, adica "slabanogita de pacate".
S'a intrupat dintr'un "vas ales", insa nu a ocolit astfel nici una dintre caderile omului in pacat. Fiecare cadere in pacat se imprima in firea omului, iar cum cu totii avem aceeasi fire (suntem "deofiinta", fiecare cu toti ceilalti), fiecare om duce povara pacatelor tuturor celorlalti. In genealogia Lui, Hristos a avut vreo doua desfranate, daca nu ma insel.

În prealabil postat de AndruscaCIM

Deci... e aceeasi fire, sau mai mult a luat o parte din ea... pentru a se intrupa, dar ne avand inscris in codul genetic pacate de genul desfranarii (la modul in care faci tu referire la el)?

Da, a luat toata firea omeneasca, deplina. Insa una e sa ia slabiciunile ei, alta e sa ia pacate ei.
Cand devii una cu sotul/sotia, nu incepi sa te comporti si tu cu pacatele ei, insa slabiciunile lui/ei ajungi sa le simti atat de "pe pielea ta", incat nu iti ramane de facut decat sa il/o ridici si sa mergi impreuna cu el/ea spre Hristos.

În prealabil postat de AndruscaCIM

Tu se pare ca ai ales in special pacatul desfranarii, dar de ce ai inteles lucrurile doar asa... si faci un amestec intre firea umana desfranata luata la modul general, care nu poate insemna preponderent desfranata / prostituata (in sensul in care cineva are experiente sexuale cu 20 de persoane) si desfranarea in care tot bati tu... dar care de fapt poate fi caracterizata de o multime de alte pacate?

Asta spun si eu... cand zic "firea desfranata", ma refer la toate pacatele prin care omul Il inseala pe Dumnezeu. Iar dintre pacatele omenesti, desfranarea luata in sine este cea mai grea, motiv pentru care si este singur motiv pentru divort. Discutiile de pana aici au doua baze: una dumnezeiasca (cea cu Hristos si firea umana desfranata cu tot felul de pacate) si una omeneasca (cea cu barbatul/femeia care si'ar alege drept sot/sotie un om desfranat trupeste, si mai ales... cine ar avea puterea sa o faca, nemaivazandu'se pe sine mai bun decat cel cuprins de acea patima).

În prealabil postat de AndruscaCIM

Acestea fiind spuse, cum s-a ajuns la concluzia ca cel care s-ar casatori cu o desfranata ar fi caracterizat de sfintenie... mai mult decat unul care se casatoreste cu o persoana barfitoare?

Nu, ai inteles gresit.
Cel care poate iubi sincer si curat o fosta persoana desfranata trupeste (fie ea femeie, ori barbat) da dovada de o mare noblete sufleteasca, in sensul ca nu da voie unei patimi sa stigmatizeze pe veci un om, inselat din pricina tineretii ori a altor motive. Nu exista om fara patimi, insa unele sunt mai greu de acceptat decat altele, dupa cum ai si vazut ca reiese din aceste discutii.

Sper sa fi reusit sa ma exprim destul de clar. Daca nu, mai incercam. :)