O definitie a neoprotestantului...

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de Grabriella

Imi permit sa sa vorbesc ca una ce cunosc din interior aceste aspecte.
Sectele sunt( sau cel putin erau acum 20 de ani) foarte stricte.Cei ce aderau la acestea erau, de obicei, persoane fara nici o legatura cu Biserica sau cu Dumnezeu, atei sau doar botezati crestini,nepracticanti, care au ajuns la capatul puterilor in mocirla pacatelor si faradelegilor, sau a disperarii vietii fara Dumnezeu.In aceste conditii mesajul unor predicatori diplomati si a unor oameni 'intelepti' i-a miscat si i-a facut sa inteleaga Cuvantul de dragoste al Sfintei Scripturi care are putere de a invia sufletele(" Nici un cuvant nu se va intoarce la Mine fara rod") si asta i-a determinat pe oameni sa-si schimbe viata. Cei ce le-au castigat increderea i-au chemat la adunarile lor unde au inceput sa-i invete ideologia specifica fiecarei grupari ( nici una nu seamana cu alta).Acum depinde fiecare peste cine a dat si cat de credibil a fost.Experienta de convertire a oamenilor spre Dumnezeu este reala si de obicei majoritatea sunt de cea mai buna credinta si cred intocmai tot ceea ce li se cere in adunarea respectiva. Se straduiesc din rasputeri sa fie alti oameni, mai buni, mai corecti, sa se lase de pacatele grave care i-au secatuit pentru a putea sa fie primiti de Dumnezeu si de ceilalti membrii.Chiar li se conditioneaza aderarea la secta si ramanerea in ea doar celor ce s-au lasat de 'rautatile' lor.
La prima generatie de convertiti este simplu ! Ei o fac din convingere si alegerea sectei le apartine. Problema mare este cu copiii acestora. Ei nici nu sunt botezati si nici nu sunt convinsi. Cand cresc , cei mai multi se rusineaza de parintii lor, dar n-au nici o alta perspectiva religioasa decat ,poate , o alta secta, pentru ca sunt foarte drastic indoctrinati si speriati de parinti si vesnic primesc exemple de cat de ticalosi sunt ortodocsii.Pentru acestia ortodocsii sunt mai condamnati chiar decat paganii .O parte din tineri se intorc dupa ani de traire a placerilor ca si noi convertiti, altii raman fara nici o religie, bieti dezradacinati . Toti cei ce se abateau de la porunci si traiau in pacate erau exclusi ,sau inca nu erau membrii( acest lucru era posibil doar prin botez).
Pacatele sunt la fel de mari si la ei dar si-au gasit o modalitate sa le ascunda. Fie ii exclud pe cei ce pacatuiesc si atunci nu-i mai considera membrii, fie nu-i boteaza si pana atunci iarasi nu-i considera membrii.
De aceea au acesta aroganta sa ii condamne pe ortodocsi pentru ca ei sunt tot timpul amenintati cu excluderea daca gresesc

Si totusi, acesta nu poate fi nici un motiv de mandrie...pentru ca nu credinta e cea care ii determina sa devina crestini model neaparat, ci mai mult teama de a fi sanctionati, si exclusi din comunitate...deci e mai mult o constrangere de ordin social, decat o decizie personala si sincera...sau o schimbare permanenta a vietii pentru Dumnezeu.

Acest lucru nu poate conduce decat la concluzia, de altfel conforma cu realitatea, si nu cu imaginea idealizata a fiecarei comunitati curatate/epurate de pacatosi...si in care ar ramane doar virtuosii ( pentru ca asta ar rezulta in urma acestor masuri), ca sectarii sunt si ei oameni, care mai virtuos, care mai pacatos, care mai puternic in credinta, care mai slab...dar nicidecum asa cum am mai citit unele marturii ale unor adventisti...si care intrebau siderati: Dar de ce mai pacatuiesc ortodocsii, daca au cunoscut Cuvantul lui Dumnezeu? De ce mai fac pacate?

De aici am dedus eu, ca daca pacatul li se pare ceva atat de strain, si de indepartat de tot ceea ce inseamna cultul lor, ei or fi de acum sfinti, si cum scot un cuvant, sau arata vreun pliant...interlocutorul devine ca un inger...forever!

În prealabil postat de Grabriella

...razboi intre generatii si grupari desprinse si schisme in randul cultelor mai vechi.Si culmea, fiecare grupare desprinsa din cultul vechi se vrea a fi sfanta , adica vrea a fi ADEVARATA urmasa a apostolilor. Si tot asa , la nesfarsit, trebuie sa faca o noua secta a sectei, de secta, ca sa se poata ei intitula 'sfinti', adica in mintea lor:"pusi de o parte pentru Dumnezeu" ei doar ei, cei ce sunt buni, mai buni decat ceilalti, care au ramas doar niste formalisti.

Mi se pare ceva foarte urat acest lucru...si pana la urma nu inteleg, oare acesti indivzi care se tot detaseaza de restul pacatosilor...in baza a ce o fac, oare tot in baza trairii lor, si credintei net superioare celorlalti?
Acum ma intreb si eu, oare ei cand pacatuiesc( ca totusi si ei sunt oameni)...nu se simt pacatosi, ci tot mai sfinti decat ceilalti, pe care i-au renegat, sau dispretuit?