COPACUL CUNOSTINTEI binelui si raului.

[costel]

Dumnezeu nu le-a interzis primilor oameni sa nu manance din pomul cunostintei binelui si raului de la inceputul existentei lor, ceea ce denota ca era bun. Dar ca omul sa se intareasca in bine, Dumnezeu a asezat aceasta porunca de a nu gusta din El. Gestul omului de a manca echivaleaza cu dorinta acestuia de a nu se mai hrani cu Dumnezeu. Sa ne fie clar, refuzul relatiei cu Creatorul, Viata, a adus moartea. Moartea nu este nu apare ca pedeapsa, ci ca refuz al omului de a se mai impartasi de Viata.

Sfintii Parinti afirma ca in mod ironic a fost numit pom al cunostintei binelui si raului. E bine sa luam aminte ca dupa ce au mancat, Scriptura afira ca li s-au deschis ochii. Parintele Staniloae afirma ca e vorba de ochii simtirii. De acum omul nu mai priveste nepatimas.