Pentru tine, pentru mine!...

Am experimentat deja de doua ori rugaciunea de grup. Nu stiu daca rezultatele la nivel national pot fi sesizabile. Cu atatea inundatii si nenorociri, as zice dimpotriva. Dar numai Dumnezeu stie care-i raul cel mai rau si cel mai putin rau. Datoria noastra este sa multumim pentru tot ce ne da El.
Peste exact o luna intram in postul Sfintei Marii. Daca aveti sufletul incarcat, daca aveti o dorinta pe care doar bunul Dumnezeu o poate implini, (si cine nu are?) sau pur si simplu va decideti sa faceti ceva pentru suflet, avand in vedere ca toate semnalele duc intr-o singura directie, va astept sa va alaturati celor deja existenti.
Ce trebuie sa faceti ? Sa va inarmati cu rabdare si ingaduinta si sa va alegeti unul din multele acatiste ale Maicii Domnului, sau chiar Paraclisul cel mult ajutator si sa il cititi zilnic, pe toata perioada postului, care este de doar doua saptamani. (Cine vrea sa citeasca 40 de zile, cu atat mai bine pentru el !) Se intelege ca, in masura in care ne ostenim sa tinem postul si sa mergem la Sf Liturghie, si rezultatele vor fi pe masura ostenelii. Dar, oricum ar fi, nimeni nu poate avea ceva de pierdut, chiar daca rezultatul de inceput este doar acela de "defrisare a balariilor sufletului". In orice trebuie sa fie un inceput. Traim timpuri sumbre. Daca dorim o sansa, cat de mica, e nevoie si de atitudinea noastra. Eu ma rog pentru tine, tu pentru mine, fiecare pentru toti si toti pentru fiecare. Avem la dispozitie o luna sa ne hotaram daca suntem dispusi sa ne nevoim macar un pic pentru inmultirea talantului pe care l-am primit la sfantul botez. Nu e o obligatie. Este libertatea fiecaruia de a decide ce face cu propria lui sansa. Scuze se gasesc. Carcoteli nu mai vorbim. Nu judecati de ce asa, de ce acum, de ce in grup… Cine vrea, il asteptam cu drag. Si… nu cerem socoteala nimanui, intrucat fiecare face pentru el in primul rand. Iar rezultatul dupa osteneala.

Doamne-ajuta !